Marin Moraru s-a născut pe 31 ianuarie 1937, în Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L.Caragiale" în anul 1961, având ca examen de diplomă rolul Agamiţă Dandanache din spectacolul "O scrisoare pierdută”, după piesa omonimă scrisă de I.L.Caragiale. După aceea, a activat pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul Lucia S. Bulandra (1968-1971) şi la Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” (1971-1974).
Spectacole de teatru de mare succes, precum “D'ale carnavalului”, “Leonce şi Lena”, "Nepotul lui Rameau", "Capul de răţoi", "Umbră", "Troilus şi Cressida", "Ocolul pământului", "Trei gemeni veneţieni", ori, după Revoluţie, "Tache, Ianke şi Cadar", "Egoistul", "Crimă pentru pământ" l-au avut în fruntea distribuţiei. A lucrat cu regizori din diferite generaţii - David Esrig, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Grigore Gonţa, Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija.
În teatru, a jucat alături de regretaţii Gheorghe Dinică şi Radu Beligan în "Take, Ianke şi Cadâr”, un spectacol la Teatrul Naţional, rămas în memoria publicului larg. Despre spectacolele de teatru care l-au marcat, Marin Moraru mărturisea: “Nepotul lui Rameau a cerut o prestaţie foarte grea pentru mine, datorită imperfecţiunii psihologice a personajelor, ziceam eu - între domnul Diderot şi mine. Şi datorită muncii asidue pe care am făcut-o şi la verbalizare, şi la mişcare, fiindcă făceam exerciţii la bară pentru poignée-uri, două ore pe zi, dimineaţa. Am muncit mult şi faptul că munca a dat rezultate dovedeşte că n-am muncit degeaba şi mi-am făcut datoria”.
A predat o perioadă în calitate de conferenţiar universitar la I.A.T.C. Bucureşti (1974-1980), apoi s-a întors pe scena Teatrului Naţional “I. L. Caragiale”.
Spunea că nu şi-a dorit să fie actor, îşi dorea să fie inginer sau pilot de avion. Îi plăceau mult piloţii. A fost însă făcut pentru scenă, expresivitatea lui Marin Moraru a fost inimitabilă. A fost un actor serios, conştiincios, care a interpretat fiecar rol ca pe cel al vieţii.
“Plăcerea de-a fi actor a devenit mai profundă odată cu vizionările multiple care s-au întâmplat. Pentru că vedeam şapte-opt spectacole pe săptămână. Duminica dimineaţă, plecam cu sandvişurile în buzunar şi vedeam un spectacol dimineaţa, unul după-amiaza la 3 şi altul seara…”, povestea marele artist într-un interviu pentru revista “OK Magazine”.
”Eu nu am făcut niciodată comedie sau dramă, ci am jucat personajele cu seriozitate şi dăruire, am găsit modalităţi de expresie care duc la adevăr“, spunea despre el.
A jucat în numeroase filme de mare succes, precum ”Operaţiunea Monstrul”, ”Iarna bobocilor”, ”Faleze de nisip”, ”Ringul”, ”Masca de argint”, ”Cuibul de viespi”, ”Chiriţa în Iaşi” şi ”În fiecare zi mi-e dor de tine”.
Retras din viaţa publică de aproximativ un an, marele actor se declara dezamăgit de calitatea producţiilor teatrale şi cinematografice lansate în România postdecembristă. Printre motivele invocate de Marin Moraru în privinţa refuzului său de a juca în noi spectacole şi filme s-a aflat şi limbajul trivial adoptat de tinerii scenarişti, regizori şi actori din perioada actuală.
”Ce scenariu să joc, cu cine? Cu cei care nu stau la repetiţii că au televiziuni şi alte şuşe? De ce să fac eu lucrul ăsta? Am un singur ficat“, spunea Marin Moraru într-un interviu pentru Adevărul în 2015. ”Societatea este îngrozitoare, e oribilă, mă deprimă. Ar trebui să se întâmple o explozie a mămăligii ca să se rezolve ceva. Nu e admisibil ca un popor să trăiască aşa. Deocamdată nu văd posibilă o schimbare“, a subliniat actorul.
Marin Moraru era căsătorit de 47 de ani cu realizatoarea radio Lucia-Popescu Moraru.
Alături de Gheorghe Dinică şi Victor Rebengiuc, Marin Moraru a primit în 2008 titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) cu ocazia aniversării instituţiei. În acelaşi an, actorul a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional 'Serviciul Credincios' în Grad de Mare Cruce.
Marin Moraru a primit în data de 2 martie 2009 premiul pentru întreaga carieră la Gala Premiilor Gopo şi Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania TIFF 2015 pentru întreaga activitate.
