Dovleceii folosiți în terapia naturală sunt cei comestibili, care se consumă la vârsta imatură, când sâmburii nu sunt decât foarte puțin formați, coaja este fină și întreagă. Aceștia sunt foarte bogați în apă (aproape 95% din masa lor), însă în pulpă și mai ales în coaja lor găsim și cantități foarte mari de vitamine B9, B1, A, fosfor, mangan, potasiu, magneziu, dar și alte substanțe nutritive, precum cupru, acid folic, zinc, fier, calciu, vitaminele A și K.
Ei sunt consumați în special fierți sau prăjiți. Indiferent de modul de preparare a dovleceilor, este necesar să reținem un lucru foarte important: majoritatea vitaminelor, a mineralelor și a altor substanțe active (enzime, flavonoide etc.) sunt depozitate în coajă. Dovleceii prăjiți sunt cel mai puțin indicați pentru a fi consumați. În stare proaspătă, sunt mai rar consumați, deoarece pot produce ușoare balonări și senzații de disconfort abdominal. În această formă, au însă efecte terapeutice excelente. Se pot consuma ca atare, tăiați în felii lungi, ca și castraveții, ori tăiați cuburi mărunte și introduși în salatele de vară alături de roșii, de ardei, de castraveți etc.
Studii făcute asupra populațiilor din America Centrală, unde această legumă face parte din alimentația zilnică, au arătat că în aceste zone scleroza multiplă este practic necunoscută. Se pare că flavonoidele, vitamina B9 și alte substanțe active din coaja dovlecelului protejează teaca de mielină, pentru a nu fi distrusă.
Mâncarea de dovlecei preparată prin fierbere și bine condimentată este ideală pentru vară și pentru cei care vor să slăbească. Este ușoară, foarte ușor digerabilă și neașteptat de sățioasă. Conține fibre alimentare, potasiu și foarte puține calorii (100 de grame de dovlecei proaspeți au aproximativ 17 calorii), fiind un adevărat antidot pentru kilogramele în plus, potrivit www.nutrition-and-you.com, citat de Agerpres.
În general, aportul de vitamina A și conținutul ridicat de carotenoizi (luteina) fac din dovlecei un remediu foarte important pentru menținerea sănătății ochiului. Sunt recomandați cu precădere persoanelor de vârsta a treia, pe care le protejează de afecțiunile oculare specifice.
O alimentație în care predomină dovlecelul, datorită vitaminelor A, C și B9 din compoziția sa, scade incidența diferitelor forme de cancer cu aproape 30%. Datorită fibrelor, facilitează eliminarea toxinelor, prevenind staționarea acestora în colon și astfel diminuând riscul de cancer de colon.
Celor care suferă de hipertrofia prostatei, li se recomandă pulberea de semințe de dovlecel. Substanțele anti-oxidante din compoziția acestor semințe reduc volumul prostatei, previn inflamația și procesele mutagene.
Există studii în curs de desfășurare care arată că, alături de castraveți, dovleceii ajută la refacerea finelor țesuturi articulare distruse sau fragilizate de boală. Au rol antiinflamator în osteoartrită, reumatism, poliartrită. Reduce riscul de infarct și accidente vasculare cerebrale (datorită magneziului și folaților). Este benefic în scăderea tensiunii arteriale (magneziu, potasiu).
Dovlecelul este o sursă de fibre, dar cantitatea și calitatea lor variază în funcție de vârsta acestuia. Cei tineri conțin pectină, cei maturi celuloză. În plus, dovlecelul este un veritabil pansament gastric, fiind indicat în gastrite, ulcere și alte afecțiuni ale aparatului digestiv. Contra constipației severe, este indicat sucul proaspăt, un pahar dimineața, pe stomacul gol, cu 2 ore înainte de a mânca orice altceva. Tratamentul cu dovlecei proaspeți, ca atare, și mai ales sub formă de suc, poate avea ca efect scaune diareice, balonare și crampe abdominale. De aceea, se va începe cura cu cantități ceva mai mici, mărindu-se pe măsură ce sistemul digestiv se obișnuiește cu acest aliment proaspăt.
