În anul 2021 au intrat în sistemul național de supraveghere 8 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila, la fel ca în anul precedent. De remarcat este că „boala legionarilor” poate fi ușor diagnosticată greșit ca fiind COVID-19, în actualul context pandemic, avertizează epidemiologii, din cauza simptomelor destul de asemănătoare ale COVID-19 cu legioneloza. În urmă cu o săptămână, în Italia a murit, din cauza infectării cu Legionella, președintele Parlamentului European, David Sassoli. Decesul a fost confirmat în 11 ianuarie 2022.
Toate cele 8 cazuri de legionella din România au fost clasificate ca fiind confirmate.
Cazurile au apărut în 5 județe: 3 în Neamț, 2 în București și câte unul în Brăila, Cluj și Constanța.
Nu s-a înregistrat niciun deces.
Cele 8 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila din anul 2021 corespund unei incidențe de 0,04%000. Toate cazurile au fost sporadice.
Observațiile analizei cazurilor de Legionella pneumophila au indicat capacitatea „foarte scăzută de diagnostic, și în 2021, la nivelul majorității spitalelor de boli infecțioase, pneumologie, județene de urgență și alte tipuri de spitale din țară care internează pneumonii. Ar trebui îmbunătățită prin utilizarea de truse multiplex pentru mai mulți patogeni respiratori”.
Majoritatea bolnavilor de Legionella au fost bărbați, raportul numărului de cazuri pe sexe a fost de 3 la 1 în favoarea sexului masculin.
În ceea ce priveste distribuția cazurilor pe grupe de vârstă, toate au fost înregistrate la adulți și vârstnici. Cele mai multe au fost la categoria de vârstă 55-64 de ani, urmată de 35-54 de ani, cele mai puține fiind în rândul celor de 75-84 de ani.
Toate datele despre cazurile de Legionella din România sunt AICI - CÂTE cazuri au fost în ultimii 5 ani în România
2021 - 8 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila
2020 - 8 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila
2019 - 19 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila
2018 - 62 de cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila
2017 - 19 cazuri de pneumonie cu Legionella pneumophila
CUM s-au infectat cei 8 români cu Legionella, în 2021
Pentru 6 cazuri (75%) au fost specificate posibile expuneri în intervalul de 2-10 zile anterior debutului.
Locul și modalitatea probabilă a expunerii pentru cele 6 cazuri au fost următoarele:
2 cazuri - umidificator pentru administrare de oxigen;
1 caz - seră - îngrijirea plantelor și expunere la îngrășăminte;
1 caz - galerii cu conducte de apă - expunere profesională la ape stagnante;
1 caz - spital;
1 caz - autoturismul personal - aer condiționat.
De ce afecțiuni suferea românii care s-au îmbolnăvit de Legionella
Condiții medicale pre-existente și/sau comportamente cu risc au fost menționate pentru jumătate din cazuri - 4 cazuri (50%):
2 cazuri (25%) - boli cardiovasculare cronice;
2 cazuri (25%) - fumători cronici;
1 caz (13%) - diabet zaharat;
1 caz (13%) - transplant renal;
Două cazuri (25%) au avut condiții medicale pre-existente/comportamente cu risc multiple.
În Europa boala are în principal caracter sporadic. Rata de notificare în țările EU/EEA a fost de 2,2%000 în anul 2019 (datele cele mai recente), la fel ca în anul 2018, se precizează în analiza publicată de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pe 13 ianuarie 2022.
„BOALA LEGIONARILOR” - Ce este, cât de mortală este, ce sechele lasă - Câte cazuri există în toată lumea
Denumirea de Legionella provine de la prima epidemie de pneumonie severă, cu un număr mare de decese, printre cei care au participat la Convenția Anuală din 1976 a Legiunii Americane a foștilor veterani ce a avut loc la Philadelphia. Bacteriile care au determinat această epidemie au fost izolate în ianuarie 1977 si denumite Legionella pneumophila, iar boala a intrat în patologie ca legioneloza sau „boala legionarilor” sau „febra legiunii”.
Anual se raportează peste 1.000 de cazuri de persoane care au contractat boala legionarilor în urma unor călătorii. Cele mai multe infectări cu bacteria Legionella apar în urma contactului cu apa caldă contaminată, dar a fost demonstrată și contaminarea apei reci, nefiind însă dovedită transmiterea bolii la nivel interuman. În ultimii ani, cele mai multe cazuri de legioneloză s-au înregistrat în Franța, Spania, Germania, Italia.
Bacteria Legionella. Boala legionarilor este mortală. Este o formă severă de pneumonie declanșată de bacteria Legionella. Rata de deces în rândul pacienților este de aproximativ 5-10%. Însă nu toate persoanele expuse la Legionella dezvoltă boala, riscul de a se îmbolnăvi din cauza bacteriei Legionella fiind mai mare în cazul celor cu boli subiacente, al fumătorilor și al persoanelor în vârstă.
Se transmite pe calea aerului, fiind inhalată cu uşurinţă şi atacă plămânii pacienţilor care au o imunitate slăbită.
Cei mai afectaţi sunt copiii şi bătrânii, mulţi adulţi putând doar împrăştia boala - fără a prezenta simptome - prin strănut sau simplă conversaţie. Boala apare mai frecvent primăvara şi toamna, existenţa bacteriei fiind favorizată de temperaturile cu valori ridicate, de peste 20 de grade Celsius.
Rata mortalității este variabilă (5-80%) și depinde de anumiți factori de risc: vârsta (sub 1 an și peste 55-60 ani); afecțiuni preexistente predispozante, cum sunt bolile cronice pulmonare, imunodeficiența, neoplasmele, diabetul zaharat); îmbolnăvire intraspitalicească (nosocomială); întârziere în inițierea tratamentului.
Simptome Boala legionarilor. Simptomele debutează în general între a doua și a zecea zi de la infectare, iar în cazuri rare pot apărea și la trei săptămâni de la infectare. Printre primele simptome se numără de obicei febra, frisoanele, durerile de cap și durerile musculare, urmate de o tuse seacă și de dificultăți de respirație care pot avansa rapid spre pneumonie severă. O treime din pacienți au și diaree sau vomă, iar la aproximativ jumătate din pacienți apar stări de confuzie. Potrivit medicilor, majoritatea pacienților trebuie să fie spitalizați și tratați cu antibiotice specifice. Iar pentru diagnosticare trebuie realizate teste de laborator specifice. De cele mai multe ori, diagnosticul se stabilește după ce persoana care a călătorit se întoarce acasă.
RISCURI. Cum te poți infecta cu Legionella. Boala legionarilor se contractează prin inhalarea de picături de apă microscopice (aerosoli) contaminate cu bacteria Legionella. Aceste bacterii se află în apă și se multiplică în cazul în care condiții propice. Riscul de infecție există oriunde se pot forma picături fine de apă (aerosoli). De exemplu, aerosolii contaminați cu Legionella pot fi împrăștiați de apa de la robinet, de la duș, de bulele din apa de la centrele spa sau de de unele sisteme de aer condiționat.
SURSE de îmbolnăvire. Bacteria de tip Legionella se transmite prin aerosoli sau prin aspirarea de apă contaminată. Aceasta poate supraviețui și înmulți în apă, la temperaturi cuprinse între 20°C și 50°C, în boilere, rezervoare sau cisterne cu apă caldă și rece, în conducte cu debit redus de apă sau prin care nu curge deloc apa, în sedimentele și murdăria de pe suprafețele interioare ale conductelor și ale rezervoarelor, pe cauciucul și fibrele naturale din mașinile de spălat și dispozitivele de etanșare, precum și în depunerile de piatră și în rugina din conducte, dușuri și robinete.
Sursele de îmbolnăvire pot fi: sistemele de distribuție a apei potabile (dușuri, robinete etc); piscine, jacuzzi; turnurile de răcire; umidificatoarele; condensatoarele prin evaporare; fântânile arteziene; vitrinele frigorifice cu sistem de umidificare și alte dispozitive cu pulverizare fină.
