UPDATE: Fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea, urmărit penal în dosarul Rompetrol 2, a venit la DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.
Gheorghe Pogea a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în jurul orei 12.50, însoţit de avocat, fostul ministru refuzând să facă declaraţii despre dosarul în care este urmărit penal.
La DIICOT au venit, miercuri, şi foştii miniştri Sebastian Vlădescu şi Dan Ioan Popescu, fiind citaţi pentru a li se aduce la cunoştinţă că sunt urmăriţi penal în dosarul Rompetrol 2.
Fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu a fost pus în 17 iunie sub urmărire penală, de către procurorii DIICOT, în dosarul Rompetrol 2, fiind acuzat de complicitate la delapidare.
Pe 24 mai, președintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foști miniștri implicați în dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, scrie Agerpres.
DIICOT susține că, în perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și ministrul Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu, "și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice".
Urmare a activității celor doi foști miniștri, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și ale Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".
În acest sens, procurorii menționează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27 octombrie 2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
La începutul lunii mai, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Rompetrol, 14 persoane fiind urmărite penal, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart.
Anchetatorii au pus sechestru și pe bunurilor mobile și imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro.
În dosar a fost audiat în calitate de martor și fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicații în legătură cu ordonanța de urgență adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
