Scenariu bombă în ceea ce privește soarta completurilor de 5 judecători. Curtea Constituțională a României ia în calcul să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe tema constituirii acestor completuri.
În cazul în care instanța europeană va constata că decizia CCR nu respectă principiile europene din justiție, Curtea Constituțională va fi obligată să revizuiască verdictul în sensul acomodării cu recomandările CJUE.
Totul a pornit de la dosarul Gala Bute al Elenei Udrea, unde judecătorii de la Înalta Curte au ridicat problema dreptului european de protejare a banilor UE, care prevalează înaintea legislației interne. Potrivit Realitatea TV, pe data de 22 aprilie se va face un anunț definitiv privind sesizarea CJUE.
Pe 7 noiembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar efectul a fost imediat: mai mulți condamnați definitiv printre care Elena Udrea sau Alina Bica au reluat de la zero apelul în proces.
Noile ordonanțe pe justiție dau AMNISTIA generală pentru corupți
O ordonanţă de urgenţă pentru a rezolva problema completurilor de cinci este "obligatorie", pentru că este inacceptabil ca o sentinţă judecătorească să producă efecte diferite, a afirmat recent preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
De altfel, una dintre cele două Ordonanțe de urgență pregătite de ministerul condus de Tudorel Toader se referă tocmai la extinderea recursului în anulare pentru toate dosarele care au fost judecate de completurile de 5 judecători din 2014 până în prezent.
În acest fel, toți cei condamnați definitiv în ultimii 4 ani vor putea obține rejudecarea apelului la ICCJ. Unul dintre beneficiari este chiar liderul PSD, Liviu Dragnea.
Efectele cumulate ale celor două ordonanțe trimise la CSM pentru aviz, plus deciziile CCR de condamnare a protocoalelor cu SRI, vor desființa tot ce s-a lucrat în anticorupție în ultimii ani, spun analiștii.
"Ce înseamnă cele două ordonanțe? În primul rând, se vor repune în termen pentru contestația în anulare toți cei care au fost condamnați de completurile de cinci din 2014 până acum, adică mai toți politicienii condamnați, inclusiv Dragnea în dosarul "Referendumul". Li se va anula primele sentințe, iar ulterior vor fi două categorii: cei pentru care faptele vor fi prescrise, deci procesele vor înceta, iar în cazul lui Dragnea lucrurile sunt la limită, și cei care vor relua procesele cu prescripția suspendată. Aici rejudecarea se va face fără probele luate cu supravegherea tehnică a SRI, după o decizie CCR, și se va face după Codurile modificate. De exemplu, abuzul în serviciul nu mai este pesepsit decât dacă încalcă legislație primară", a explicat la Realitatea Tv Ioana Ene Dogioiu.
Toni Greblă sare în apărarea Ordonanțelor pe codurile penale
Vineri, în presă au apărut documente care arată că Ministerul Justiţiei a trimis deja în circuitul de avizare unele modificări ale prevederilor legale privind completurile de 5 judecători. Una dintre modificări prevede că sentinţele definitive ale acestor completuril vor putea fi contestate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, chiar dacă au depăşit termenul prevăzut în codul de procedură penală, nu în cel mult 10 zile de la momentul comunicării motivării, cum este în prezent.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) interpretează legislația UE pentru a se asigura că aceasta se aplică în același mod în toate țările membre și soluționează litigiile juridice dintre guvernele naționale și instituțiile europene.
