Bacteriile pot fi transmise de la o persoană la alta, dar infecţiile grave sunt mai frecvent legate de ingerarea unor alimente care conţin bacteria E.Coli, precum:
- carne de pui
- carnea tocată de vită semipreparată (folosită pentru hamburgeri)
- legumele care cresc pe terenuri fertilizate cu bălegar de la vite sau spălate cu apă contaminată
- sucurile de fructe care nu sunt pasteurizate.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru a preveni infecţia cu E.Coli:
1. Gătiţi complet alimentele crude.
În circumstanţe normale alimentele crude şi apă se pot contamina cu agenţi patogeni. În vremuri de dezastru riscul de contaminare este chiar mai mare. Gătirea completă va distruge agenţii patogeni, ceea ce înseamnă că o temperatura de cel puţin 70°C trebuie să cuprindă alimentul în întregime.
Fructele sau legumele nefierte nu ar trebui să fie consumate, cu excepţia cazului în care pot fi curăţate.
În cazul în care laptele nu a fost pasteurizat, ar trebui să fie fiert înainte de utilizare. Gătirea nu va distruge neapărat biotoxinele.
2. Mâncaţi imediat mâncarea gătită.
Când mâncarea gătită se răceşte la temperatura camerei, bacteriile încep să se înmulţească. Cu cât se aşteaptă mai mult, riscul de îmbolnăvire este mai mare. Pentru a fi în siguranţă, consumaţi alimentele gătite imediat după ce au fost îndepărtate de pe foc.
3. Pregătiţi-va alimentele doar pentru o masă.
Alimentele trebuie să fie proaspăt preparate şi numai pentru o masă, pe cât posibil. În cazul în care produsele alimentare trebuie să fie pregătite în avans, sau în cazul în care există resturi, acestea ar trebui să fie păstrate la rece, adică sub 5°C (în frigider sau într-o cutie frigorifică) sau la cald, adică peste 60°C. Această regulă este extrem de importantă atunci când este planificată păstrarea produselor alimentare mai mult de 4-5 ore.
Alimentele gătite care au fost depozitate trebuie să fie bine reîncălzite înainte de a fi consumate, adică la cel puţin 70°C în tot cuprinsul acestora. Reîncălzirea completă a alimentelor este esenţială dacă frigiderele au încetat să funcţioneze timp de câteva ore din cauza întreruperilor de electricitate.
4. Evitaţi contactul dintre alimentele crude şi alimentele gătite.
Mâncarea gătită în condiţii de siguranţă poate deveni contaminată prin cel mai mic contact cu alimente crude. Această contaminare încrucişată poate fi directă, de exemplu, atunci când peştele crud vine în contact cu alimentele gătite. Acesta poate fi, de asemenea, indirectă.
De exemplu, pregătirea peştelui crud şi apoi utilizarea aceleeasi suprafeţe de tăiere şi aceluiaşi cuţit, nespălate, pentru felierea alimentelor gătite ar trebui să fie evitate.
În caz contrar, toate riscurile potenţiale de îmbolnăvire care au fost prezente înainte de preparare pot fi reintroduse. Contaminarea încrucişată poate să apară, de asemenea, într-un congelator care a fost oprit de ceva timp. El ar trebui să fie verificat pentru că zeamă de carne crudă şi carne de pasăre poate picură pe alte alimente.
5. Alege alimentele procesate, pentru siguranţă.
Multe alimente, cum ar fi fructele şi legumele, sunt cele mai bune în stare naturală. Cu toate acestea, în caz de catastrofe şi situaţii de urgenţă, ele nu pot fi sigure şi ar trebui să fie curăţate înainte de consum în cazul în care sunt consumate crude.
Alimentele care au fost prelucrate (de exemplu, conserve şi alimente ambalate uscate) şi care nu au fost afectate de dezastru pot fi mai sigure. Ele pot fi mai uşor păstrate în condiţii de siguranţă, pentru că nu au nevoie de depozitare la rece, dar trebuie să fie păstrate la loc uscat.
6. Spălaţi-va mâinile în mod repetat.
Mâinile trebuie spălate foarte bine înainte de pregătirea, servirea sau consumul de alimente şi mai ales după folosirea toaletei, latrinei sau schimbarea scutecelor unui copil sau atingerea animalelor. După prepararea alimentelor crude, în special a celor de origine animală, mâinile ar trebui spălate din nou înainte de manipularea mâncării gătite sau gata a fi servite.
7. Păstraţi toate spaţiile de preparare a alimentelor curăţate meticulos.
Din moment ce alimentele sunt atât de uşor de contaminat, orice suprafaţă utilizată pentru prepararea produselor alimentare trebuie să fie păstrată absolut curată. Resturile de produse alimentare şi firimiturile sunt rezervoare potenţiale de germeni şi pot atrage insecte şi animale.
Bucătăria şi zonele de depozitare a alimentelor ar trebui să fie curăţate, iar deşeurile solide de bucătărie ar trebui să fie eliminate în mod corespunzător. Alimentele ar trebui să fie depozitate în recipiente închise pentru a le proteja de insecte, rozătoare şi alte animale. Ar trebui folosite capcane pentru mustesi şobolani, dacă este necesar.
8. Utilizaţi apă în condiţii de siguranţă.
Utilizarea apei potabile este la fel de importantă atât pentru pregătirea alimentelor, cât şi pentru băut. În cazul în care alimentarea cu apă în condiţii de siguranţă / potabilă a fost perturbată, apă destinată preparării alimentelor ar trebui să fie fiartă. Laptele condensat sau pudra trebuie să fie reconstituit numai cu apă potabilă. Gheaţă făcută din apă nesigură va fi, de asemenea, nesigură şi poate fi o sursă de contaminare a alimentelor.
9. Fiţi prudenţi cu alimentele cumpărate.
Uneori, produsele alimentare servite în restaurante şi pe stradă nu sunt pregătite în condiţii de igienă corespunzătoare. În vremuri de dezastre sau situaţii de urgenţă, riscul că aceste alimente să fie contaminate este mai mare. Prin urmare, alegerea de produse alimentare trebuie făcută cu prudenţă: numai produse alimentare care au fost bine fierte şi sunt încă fierbinţi atunci când sunt servite trebuie să fie consumate.
Alimentele cumpărate pe stradă trebuie să fie bine fierte în prezenţa clientului. Prepararea porţiilor individuale este de preferat. Riscul de intoxicaţii pe scară largă sau de infecţii creşte atunci când gătirea se face "în masă". Această este necesară uneori, în special în cazul în care aprovizionarea cu apă şi combustibil este limitată, iar canalizarea nesatisfăcătoare.
10. Sugarii alăptaţi la sân şi copiii mici.
Laptele matern este sursă ideală de hrană pentru sugari în primele luni de viaţă. Acesta protejează împotriva diareei sugarilor prin proprietăţile anti-infecţioase pe care le are şi minimizează expunerea lor la agenţi patogeni care pot genera toxiinfectii alimentare.
În epidemii şi situaţii de dezastru, atunci când alimentele pot fi contaminate sau rare, alăptarea va asigura o alimentare în condiţii de siguranţă şi nutritional adecvată pentru sugari, de la naştere până la vârstă de 4-6 luni. Continuarea alăptării după această vârstă poate contribui, de asemenea, la prevenirea toxiinfecţiilor alimentare la sugari mai mari şi copii mici.
