De obicei apare o leziune tegumentară caracteristică denumita eritem migrator care are un aspect iniţial de papulă de culoare roşie, care se extinde în zile sau săptămâni până atinge dimensiunea de minim 5 cm diametru.
Leziunea este mare, rotundă, şi deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea apare la un procent de 60–80% dintre pacienţii muşcaţi de căpuşă.
Aspectul clinic este extrem de polimorf şi divers, de tip pseudo-gripal: astenie, febră, cefalee, redoare de ceafă (forma uşoară), amorţeală, erupţii cutanate, dureri musculare, dureri articulare, cu caracter intermitent, palpitaţii, respiraţie dificilă, greaţă, vărsături, etc.
Cele mai eficiente metode de prevenire a muşcăturilor de căpuşe implică:
·Evitarea locurilor cunoscute ca fiind infestate cu aceste insecte periculoase (iarbă, tufişuri, copaci, ramuri uscate, etc.)
·Evitarea interacţiunii directe cu un animal parazitat.
·Îngrijirea vegetaţiei, acţiuni de deratizare, deparazitarea animalelor domestice şi de companie (câini, pisici).
·Echiparea corespunzătoare cu haine de culoare deschisă, pantaloni lungi, încălţăminte închisă (nu şlapi, sandale), pălărie de soare care vă poate proteja împotriva căpuşelor de pe ramurile copacilor.
·Examinarea corpului pentru depistarea înţepăturilor. Imediat ce se întoarce de la joacă, este recomandat să examinaţi cu atenţie corpul copilului şi să încearcaţi să depistaţi dacă există un parazit pe suprafaţa pielii (căutaţi şi în spatele genunchilor şi al coatelor, al urechilor şi în alte zone ascunse).
·De asemenea, pe zona în care aţi descoperit căpuşa nu trebuie să aplicaţi alcool, oţet, ulei, benzină, salivă sau altceva. Căpuşa ar putea elimina tot ce conţine direct în fluxul sanguin.
·În cazul în care descoperiţi o căpuşa pe corpul dumneavoastră sau a copilului, cel mai indicat este să mergeţi de urgenţă la medic. Încercând să o înlaturaţi acasă, riscaţi să o rupeţi, partea cea mai dăunătoare rămânând sub piele.
