Apa pe care o beau sau o folosesc la mâncare locuitorii Capitalei vine din două răuri: Dâmboviţa şi Argeş. Mai departe, trece prin procese de purificare şi la Uzina de la Arcuda, Uzina de la Roşu şi cea de la Crivina.
Cea mai nouă uzină Apa Nova, cea de la Crivina, se află pe malul stâng al râului Argeş, la circa 30 de kilometri de Bucureşti. Într-o primă etapă, apa preluată din râul Argeş este pompată către uzină. Apoi, trece printr-o primă etapă de tratare, atunci când în apa brută se injectează ozon, scrie adevarul.ro.
În continuare, ajunge în etapa numită interozonare, iar apa devine foarte limpede. După decantare şi interozonare, apa este dirijată în filtre cu nisip. Aşadar, apa devine şi mai limpede, obţinând toţi parametri necesari unei ape potabile. Urmează o dezinfecţie cu clor gazos, în timpul căreia se elimină microorganismele patogene: bacterii, viruşi, paraziţi.
Cantitatea de clor introdusă în apă este suficientă pentru a fi evitată revenirea bacteriilor în reţeaua de distribuţie. Apa dezinfectată cu ajutorul clorului gazos intră într-un nou proces de tratare realizat cu ajutorul unei sonde ce permite corecţia Ph-ului la ieşirea din staţie, impiedicând colmatarea conducetelor prin depuneri de calcar şi coroziunea conductelor de distribuţie.
Ultima etapă de anvergură care are loc în această staţie este tratarea nămolurilor. În urma proceselor de decantare şi limpezire a apelor de spălare a filtrelor rezultă nămol, care este dirijat spre pături de uscare.
Pe de altă parte, în staţia de la Glina sunt epurate apele uzate menajere, puviale şi cele industriale preepurate.
În prima etapă, apa care ajunge în staţia de epurare trece printr-o serie de grătare rare, care reţin deşeurile solide.
„La un moment dat am găsit aici (n.r. – la intrarea în staţia de epurare de la Glina) maşini de spălat, un porc întreg sau bucăţi din diferite obiecte”, au povestit specialiştii care lucrează la Glina.
În continuarea procesului, apa ajunge în decantoarele secundare. În incinta staţiei se află şi 14 bazine cu nămol: opt cu nămol activat, patru de regenerare/recirculare nămol activat şi două bazine anaerobe. Nămolul trece prin trei procese importante: stabilizarea nămolului prin îngroşare, fermentare anaerobă şi deshidratarea nămolului stabilizat.
