Co-președintele AUR, Claudiu Târziu, a depus o cerere prin care îi solicită președintelui Klaus Iohannis să vină în fața Parlamentului și să dea explicații despre averea sa.
PNL a votat împotrivă, PSD s-a abținut, iar cei de la USR au cerut ca asupra cererii să se pronunțe comisia juridică.
Presa a scris despre averea lui Klaus Iohannis încă dinainte ca acesta să preia primul mandat de președinte. La vremea respectivă se vorbea despre casele pe care le avea Iohannis în Sibiu. Tot în presă a apărut și informația potrivit căreia majoritatea proprietăților imobiliare deținute de Iohannis și de soția lui, Carmen, provin din retrocedări bazate pe acte false.
Unul dintre imobilele obținute printr-o astfel de retrocedare este situat în zona ultracentrală a Sibiului, este uriaș și are la parter un spațiu comercial, închiriat unei bănci. Soții Iohannis nu sunt singurii proprietari. Dețin acest spațiu împreună cu familia Baștea, cu care, la sfârșitul anilor \"90, au obținut de la stat, în urma unui proces de retrocedare, două clădiri din centrul Sibiului.
În 1999, Klaus Iohannis a cumpărat de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află spaţiul comercial. Pentru acea parte din imobil, Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică... doar 3.200 de dolari, apoi a încercat să evacueze cele două familii care locuiau în el. Oamenii au cerut anularea retrocedării pe motiv că actele prezentate de Iohannis și Baștea erau false. Până la urmă magistrații i-au retras lui Iohannis dreptul de proprietate asupra imobilului din centrul Sibiului.
Din 2001, de când a fost închiriat de o bancă comercială, spațiul a început să producă bani. Astfel, până în anul 2015, familia Iohannis a câștigat peste 300 de mii de euro din chirii.
CUM ȘI-A LUAT IOHANNIS ÎNCĂ TREI CASE
„(…) S-a găsit o închiriere foarte avantajoasă (n.r.- a spațiului comercial) și, folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut.” (Sursa: Klaus Iohannis/riseproject.ro)
Așadar, patru din cele șase case care figurează în declarația de avere a președintelui României sunt rezultatul unei retrocedări, despre care justiția a stabilit, încă din 2005, că este întemeiată pe acte false.
În 2015, după 16 ani de judecată, instanța a decis anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru din Sibiu.
În iulie 2018, Liviu Dragnea a cerut în mod public ANAF-ului să recupereze sutele de mii de euro pe care Iohannis le-a obținut din închirierea caselor pe care e avea în posesia sa.
DRAGNEA I-A CERUT LUI IOHANNIS SĂ DEA BANII ÎNAPOI STATULUI
„O să vă aduc dovezile când va plăti Iohannis sutele de mii de euro datorate statului român. Dacă Teodorovici şi Mişa au de gând să recupereze banii de la preşedintele Iohannis... Dacă nu mai au loc în cuferele de la Trezorerie, atunci facem o amnistie fiscală. E făcută şi plângere penală împotriva domnului Iohannis. Acolo discutăm de nişte case obţinute prin fals şi sute de mii de euro care trebuie daţi la statul român." - a declarat Liviu Dragnea în momentul în care a fost întrebat dacă are dovezi. (Sursa: businessmagazin.ro)
La scurt timp, ministrul Finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici promitea că ANAF va recupera, chiar și prin executare silită dacă ar fi fost cazul, prejudiciile aduse de familia Iohannis statului român, cât timp a colectat banii din închirierea spațiului aflat în centrul Sibiului.
RECUPERAREA PREJUDICIULUI PRODUS DE IOHANNIS
„Procedura de recuperare va fi declanșată de ANAF și este pentru chiria obținută din acel imobil, pe care l-a pierdut în instanță. Dacă va fi cazul, se poate ajunge, desigur, și la executare silită.” declara atunci Eugen Teodorovici. (Sursa: gandul.ro)
Declarația a venit și ca urmare a hotărârii magistraților Curții de Apel Pitești, care au adoptat o decizie definitivă în acest caz. Și Carmen Iohannis, soția președintelui, a fost audiată atunci, iar în denunţul depus la Parchet se arată că familia Iohannis a refuzat să restituie statului suma de 320.000 de euro.
IOHANNIS S-AR FI CONFORMAT DECIZIEI INSTANȚEI
„Președintele Klaus Iohannis respectă deciziile instanțelor de judecată. Președintele României a luat act de hotărârea civilă a Curții de Apel Pitești. Presedintele s-a conformat deciziei instanței încă din noiembrie 2015, cand a fost pronunțată decizia irevocabilă de către Curtea de Apel Brașov.” declara Mădălina Dobrovolschi, purtător de cuvânt al Președinției, în 2017. (Sursa:gandul.ro)
Cu toate astea, în informațiile apărute în presă, banii datorați de Iohannis nu ar fi fost restituiți nici până în ziua de azi. Chiar și așa, dosarul a fost clasat în luna februarie a anului trecut de către Parchetul General, pe motiv că faptele au fost deja investigate. Însă anul acesta, europarlamentarul Cristian Terheș i-a solicitat ministrului Justiției, Stelian Ion, să găsească soluții pentru redeschiderea dosarului clasat privind casele obținute cu acte false de familia Iohannis.
Potrivit declarației de avere a preșdintelui României, din 2020, Iohannis a mai adăugat un imobil pe lista celor pe care le deținea deja. Apartamentul din Sibiu a fost moștenit de soția sa, se arată în declarație.
Anul acesta, Klaus Iohannis a „sărăcit” puțin în comparație cu anul trecut. În declarația sa de avere de acum se arată că a încasat din salarii puțin peste 178 de mii de lei. Nici din chirii nu mai primește Iohannis la fel de mulți bani ca anul trecut. În declarația de avere pe care a depus-o vara aceasta, Iohannis a menționat că a încasat aproape 29 de mii de lei, mai puțin cu aproape 6.000 de lei comparativ cu 2020. Și conturile lui Iohannis sunt mai subțiri. În declarația precedentă acesta a scris că are în cont 208.000 de lei, iar acum - doar 201.000 de lei.