„Vreau să spun ca să știți foarte clar de la mine: dacă m-ați întrebat ce prefer, aș vrea să fiu un foarte bun prim-ministru până în 2016”, spunea Victor Ponta.
Dar n-a fost să fie.
Vă mai amintiți de protestele românilor pentru susținerea lui Raed Arafat?
În ianuarie 2012, oamenii au ieșit în stradă în toate marile orașe pentru a cere demisia Guvernului Boc și a președintelui Traian Băsescu.
Manifestanții erau solidari cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat. Acesta s-a opus proiectului de lege dat de guvernul Boc care presupunea intrarea firmelor de ambulanță private în sistemului medical de urgență.
În plus, proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcționa ca societăți comerciale sau ca fundații, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurență din partea asiguratoriilor privați. Iar asta ar fi generat noi costuri pentru pacienți.
În urma evenimentelor din stradă, Emil Boc a demisionat și, după cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă - a lui Mihai Răzvan Ungureanu, a venit rândul lui Victor Ponta să strălucească.
Fan declarat al lui Che Guevara și cu un mentor puternic în spate, fostul premier Adrian Năstase, Victor Ponta a fost instaurat ca prim-ministru printr-un anunț sec al președintelui Băsescu.
Micul Titulescu, așa cum a fost numit de Năstase în cadrul CEX-ului PSD din 2002, și-a respectat unele promisiuni importante făcute la preluarea guvernului, liniștind astfel strada.
Printre aceste măsuri enumerăm reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea contribuțiilor sociale la angajator, creșterea salariului minim pe economie, creșterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate și educație și, în general, creșterea economică înregistrată în timpul celor aproape patru ani de mandat.
Dar, conform zicalei „Respectul și încrederea se câștigă greu, dar se pierd ușor”, cel mai tânăr prim-ministru din istoria postdecembristă a căzut în dizgrația publicului în urma unor evenimente negative, cel puțin la fel de răsunătoare ca performanțele guvernului său.
Ca borne importante, Victor Ponta și-a început mandatul acuzat de plagiat.
A studiat Dreptul în România și Italia, apoi l-a predat și l-a practicat în calitate de doctor în Drept. Acuzația de plagiat în cazul lucrării sale de doctorat din 2003, privind Curtea Penală Internațională, a șocat. Cu atât mai mult cu cât coordonatorul lucrării era nimeni altul decât Adrian Nastase, atunci premier în funcție.
Ponta a negat informația și a declarat ca este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul și președintele Romaniei.
”Eu am încercat să mă port normal, constituțional, instituțional, european cu președintele Traian Băsescu. Răspunsul domniei sale a fost cel mai dâmbovițean răspuns posibil. Mi-a înscenat chestia aia cu plagiatul”, spunea Ponta.
Faptul că a fraudat în lucrarea de doctorat a devenit o certitudine, după ce instanța a dat verdictul irevocabil. Însă întregul scandal a cântărit greu și la nivel internațional. Publicația Nature, cel mai important jurnal științific al lumii, a detaliat în paginile sale furtul intelectual al primului ministru și a pus sub semnul întrebării seriozitatea guvernanților români.
Raportul specialiştilor din Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare arată că Victor Ponta a copiat 85 de pagini, cuvânt cu cuvânt.
Traian Băsescu, aflat într-un război politic deschis cu primul- ministru, a profitat de situația jenantă a adversarului său.
”Când ești doctor în Drept, ești tare! Haha, dottore!”, i-a transmis atunci fostul președinte.
A fost prima dată când din popor s-a auzit „Ponta, demisia!”.
Au urmat alte decizii neinspirate și gestionări greșite, precum ratarea marilor proiecte de infrastructură, scăderea investițiilor străine, creșterea aparatului de stat într-un mod haotic prin angajări masive, creșterea accizelor la carburanți și celebra taxă de stâlp.
Aroganța cu care a tratat oamenii de presă și diverse publicații nu i-a fost nici ea favorabilă.
În 2012, în primul an de mandat, Victor Ponta împreună cu aliatul său din USL Crin Antonescu au declanșat procedura de înlocuire a oamenilor PDL și a președintelui atunci în funcție, Traian Băsescu, amintește publicația Wall Street. Astfel, Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară și a decis revocarea lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului și a celor doi președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, Roberta Anastase, respectiv Vasile Blaga.
De asemenea, USL a cerut în Parlament suspendarea președintelui Traian Băsescu, modificând Legea referendumului. Acum, președintele putea fi demis cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum, inclusiv din străinătate, și nu cu jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale, ca până la acel moment.
La vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, iar 11,15% au votat contra demiterii.
Ulterior, Curtea Constituțională a declarat referendumul invalid.
Un război ce părea câștigat a devenit rapid și neașteptat un eșec al premierului Ponta, cu consecințe grave.
Victor Ponta a trebuit să răspundă în față liderilor europeni, iar fostul președinte la Comisiei Europene Jose Manuel Durrao Barosso i-a înmânat o lista de măsuri pe care să le ia pentru reinstaurarea statului de drept.
În 2014, la alegerile prezidențiale la care a candidat și Victor Ponta, joaca guvernului său cu legile votului a produs din nou efecte.
Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a președintelui, astfel încât votul să poată fi exprimat de alegători în orice secție de votare.
Totodată, alegătorii care votau în afară localității de domiciliu nu și-au putut exercita dreptul constituțional din lipsa formularelor tipizate. Din cauza numărului mic de secții de votare din străinătate, mai exact doar 294, foarte mulți nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor. Umilința îndurată de românii ținuți o zi întreagă înșirați în cozi kilometrice a făcut să se audă din nou glasul poporului strigând „Ponta, demisia!”.
Victor Ponta a pierdut alegerile prezidentiale în favoarea lui Klaus Iohannis, dar asta nu a fost singura veste proastă pe care a primit-o: procurorii i-au deschis dosar penal privind desfășurarea votulului din diaspora. În replică, premierul a spus că dacă Direcția Nationala Anticoruptie va cere urmărirea penală, se va retrage, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărita penal.
Vorbe mari. Victor Ponta a devenit primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului. Dar nu pentru voturile din diaspora, ci în dosarul "Turceni-Rovinari".
A fost cu siguranță o lovitură în orgoliu. Puțini își amintesc că la temelia înființării DNA a stat și o cărămidă pusă de Victor Ponta, în 2002, când ocupa funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția Anticorupție.
Cinci vizite a făcut premierul la DNA, în calitate de suspect în dosarul afaceristului Dan Șova, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor.
Președintele Klas Iohannis i-a cerut demisia, dar premierul nu a făcut acest lucru. A ales însă să părăsească țara.
La câteva zile de la punerea sub urmărire penală, în 14 iunie, Victor Ponta a ajuns în Turcia, vizitându-l pe președintele turc Recep Erdogan.
Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchi și că a ales să facă intervenția chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut liniște.
În 15 iunie, în ziua în care era operat, Ponta era citat să se prezinte în față procurorilor DNA pentru audiere.
Premierul s-a întors în țară după o absența de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.
La întoarcere, Ponta face primul pas în spate și predă șefia PSD. Își anunță pe Facebook retragerea de la conducerea social -democraților. ”Am toată convingerea că Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea și ceilalți colegi vor asigura cu succes conducerea partidului, iar eu îmi voi face alături de ei, ca prim- ministru și membru de partid, datoria față de PSD și față de milioanele de români care au fost și sunt alături de noi.”, a transmis Victor Ponta în mediul online. Așadar, conform propriilor declarații, demisia de la șefia guvernului nu intra în discuție.
În paralel, un alt scandal penal mocnea. Numele premierului se regăsea în interceptarile din dosarul fostului șef al Consiliului Județean Mehedinți Adrian Duicu. În discuții se menționa un trafic de influență puternic, Duicu aranjând cu Ponta ca Ștefan Ponea și soția acestuia să primească anumite funcții importante, se arată în dosar. Premierul nu a avut nicio calitate în ancheta DNA, însă prietenia cu Adrian Duicu l-a mai pus și cu alte ocazii în ipostaze delicate, chiar în fața colegilor de partid. Adrian Duicu, condamnat penal între timp, dar nu definitiv, a rămas până în zilele noastre un apropiat al lui Ponta, fostul PSD-ist conducând acum filiala de Mehedinți a Pro România.
Noaptea de 30 octombrie 2015, momentul care a îndoliat țara, a fost ultima picătură în paharul prea plin al românilor. Clubul Colectiv, un local fără autorizații esențiale, a luat foc în urma unui spectacol cu artificii și, din cauză că nu exista decât o singură cale de acces, au pierit, în total, 64 de tineri. 48 de oameni chiar la locul tragediei, rstul, în spitale.
Eveniment tragic a depășit numărul deceselor provocate de accidentul aviatic de la Balotești.
Victor Ponta nu se făcea vinovat în mod direct de această nenorocire, dar pe fondul antipatiei acumulate, zeci de mii de oameni care îl vedeau „șef al sistemului corupt”, i-au cerut, din stradă, demisia.
Cu atât mai mult cu cât victimele incendiului mureau din cauza tratamentelor precare și a infecțiilor nosocomiale din spitalele noastre, în timp ce ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, un apropiat al lui Ponta, asigura poporul că victimele au parte de cel mai bun tratament.
În 4 noiembrie 2015, chiar în ziua în care Traian Băsescu împlinea 64 de ani, Victor Ponta a renunțat la șefia guvernului.
