În timp ce sudul țării e pârjolit de nepăsarea autorităților și de calicia șmecherilor, Transilvania înflorește cu sprijinul Ungariei.
În urmă cu câteva decenii, inima țării era tensionată de refuzul aproape general al românilor de a accepta comunitățile maghiare. Lăsați de izbeliște de statul român, maghiarii din Ardeal au primit ajutor din Ungaria: subvenții și beneficii la care românii doar visau și încă mai visează.
Ungaria a pornit un masterplan politic și economic la începutul anilor 2000. Prima măsură: orice român care și-a dorit cetățenia maghiară a primit-o.
După ce și-a consolidat aspectul demografic, maghiarii fiind acum o comunitate de peste 1 milion, guvernul ungar a început un lung program de investiții: Planul Kos Karoly.
Este vorba despre un program finanțat oficial de guvernul Viktor Orban, cu sute de miliarde de euro, și care se adresează în principal fermierilor din Transilvania. Acest plan este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic.
5.000 de proiecte agricole din județele Mureș, Covasna și Harghita au primit finanțare.
Ministrul maghiar de Externe a anunțat în septembrie 2019 că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană. Investițiile nu sunt însă fără profit.
Roadele pământului românesc merg la ei.
ROADELE PĂMÂNTULUI ROMÂNESC AJUNG PESTE HOTARE
„Se are în vedere intensificarea și dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile maghiare și actorii economici din țara-mamă (Ungaria – n. red.), o interconectare strânsă a relațiilor de comerț dintre actorii economici locali și cei din Ungaria”, declara ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, potrivit g4media.ro.
Pe lângă ajutorul dat fermierilor de etnie maghiară, din 2010 Ungaria a pompat bani mulți în presa locală maghiară, în educație și cultură, a dat burse de studiu și de merit elevilor și studenților, DAR și ajutoare financiare familiilor maghiare cu copii nou-născuți.
În 2019, investițiile Ungariei în Transilvania au depășit un miliard de euro, fără să fie socotiți banii alocați educației, culturii sau sănătății, titrează Europa Liberă.
Într-o notă negativă, politicienii spun că Viktor Orban, premierul Ungariei, susține paralelismul etnic în România. Alții privesc cu optimism și spun că Transilvania înflorește cu ajutorul finanțărilor venite de la vecini.
Programele de investiții implementate printr-o fundație controlată de UDMR au schimbat multe zone uitate de lume sau ignorate cu bună știință. Astăzi, orașe precum Sfântu Gheorghe, au devenit puncte de atracție turistică.
În consecință, electoratul UDMR a crescut. Au început însă războaiele politice.
Împins de la spate, în noiembrie 2020 ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurcă, i-a transmis public vicepremierului ungar Zsolt Semjen că programul Ungariei privind subvenționarea fermierilor maghiari din Transilvania nu a fost discutat cu guvernul României și că nu există un acord pentru implementarea măsurilor.
Ulterior, potrivit presei naționale, acesta a revenit asupra problemei invocate și a declarat că subvenționarea care a crescut și nivelul de trai al românilor, prin crearea locurilor de muncă, va continua.
Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei, jurnaliștii arată că există mai multe fațete ale marelui plan implementat de Viktor Orban. Banii veniți din Ungaria au fost folosiți strategic pentru cumpărarea mai multor monumente importante pe care statul român le-a lăsat în paragină.
Guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, folosit pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străinătate, suma de peste 12 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Oradea și Cluj Napoca.
Pentru proiectul de la Oradea au fost alocate aproape 8 milioane de euro, din care a fost cumpărat de la urmașii fostului proprietar Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei.
Pentru proiectul de la Cluj-Napoca au fost alocate aproape 5 milioane de euro. Din acești bani a fost achiziționată o clădire de pe stradă Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar, după 1948, a funcționat Tipografia de Stat Ardealul din capitală simbolică a Transilvaniei.
Ambele imobile, situate în zone ultracentrale, au fost cumpărate prin Fundația pentru Școală, un ONG de casă al UDMR, condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor, titrează EVZ.ro
Un alt exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul municipiului Cluj Napoca, clădire monument istoric din categoria A1. Hotelul amplasat la circa 30 de metri de Consulatul Ungariei a ajuns în posesia unei fundații create pentru gestionarea subvențiilor din Ungaria.
Hotelul Melody a fost în ultimul deceniu singurul imobil important cu proprietar român din Piața Unirii, respectiv din jurul Catedralei Româno-Catolice Sfântul Mihail și a grupului statuar al regelui Matei Corvin.
Și hotelul Dacia, din Satu Mare, o altă clădire simbol cu statut de monument istoric, a ajuns în proprietatea comunității maghiare, fiind cumpărată cu suma de 4 milioane de euro de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundației pentru Protejarea Patrimoniului Ungar Construit în Europa Centrală și Estică.
Firma este una de stat, care s-a aflat în subordinea Agenției Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta.
În cumpărarea hotelului Dacia este implicat și milionarul ungar Tamas Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orban, care a anunțat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia și să-i redea vechea denumire: Pannonia.
Firma ungară Manevi ZRT Budapesta a cumpărat, în decembrie 2019, și imobilul în care a funcționat zeci de ani Primăria Municipiului Carei din județul Satu Mare, imobil care avea, de asemenea, statut de monument istoric și era cotat la un milion de euro.
În cursul acestui an, aceeași firmă ungară a cumpărat castelul Wesselenyi din orașul Jibou județul Sălaj, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, clasificat monument istoric. Castelul era estimat la 1,5 milioane de euro, dar a fost vândut cu 800.000.
Pe lista achiziiților avantajoase sunt multe astfel de exemple, care, probabil, au încetat să mai surprindă după ce statul român a oferit cadou statului ungar, în 2005, uriașa moștenire Godju.
Mihai Răzvan Ungureanu, ministru de externe, împreună cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, au negociat politic clădirile și averea avocatului Emanoil Godju. Au cedat Ungariei proprietățile și conturile bancare, evaluate la peste 3 miliarde de euro, de la sine putere, deși filantropul Godju a lăsat românilor, prin act de donație și testament irevocabil toată agoniseala sa.
În urma acestor date, analiștii politici susțin că în prezent Viktor Orban își ia Transilvania înapoi prin vânzare-cumpărare, în timp ce statul român acceptă nepăsător, doar ca să nu trebuiscă să preia el corvoada investițiilor în dezvoltarea țării.
