Construcția uriașului gazoduct de 1.230 de kilometri s-a terminat în 2021 și, împreună cu Nord Stream 1, ar avea capacitatea să trimită în Germania peste 55 de miliarde de metri cubi de gaz anual. Conductele au fost construite pe sub Marea Baltică și nu străbat teritoriul Ucrainei.
Foto: Profi Media
Proiectul nu a fost văzut cu ochi buni de către țările din Estul Europei încă din 2018, când s-au pus bazele Nord Stream 2, și asta pentru că majoritatea statelor consideră că gazoductul este doar un paravan pentru extinderea influenței Rusiei în Occident, și în special în Germania, adevăratul beneficiar al proiectului. Germania însă nu s-a grăbit să dea drumul la robinetul Nord Stream 2. La începutul lunii februarie, autoritățile de la Berlin anunțau că exploatarea gazoductului ar putea începe cel mai devreme în vară, pentru că autoritățile de reglementare din Germania încă ar fi așteptat la acel moment să primească toate documentele necesare unei evaluări precise.
Oficialii SUA nu au fost foarte încântați că Germania și Rusia ar urma să-și dea mâna și să fie prietene așa că, în special în timpul administrației Trump, și-au exprimat constant dezaprobarea față de Nord Stream 2. Pe fondul crizei din Ucraina, gazoductul nu ar fi făcut decât să tensioneze relațiile dintre Washington și Berlin.
TRUMP, TOTAL ÎMPOTRIVA GAZODUCTULUI RUSESC
„Chiar am încercat să o conving (pe Angela Merkel) să nu încheie acordul asupra gazoductului, pentru că, am spus eu, Germania va fi în mod clar o ostatică. Şi aceasta şi este: ostatică a Rusiei.”, spunea fostul președinte american Donald Trump.
Chiar dacă Joe Biden nu s-a arătat la fel de înverșunat împotriva Nord Stream 2 ca predecesorul său, la începutul lunii februarie nu a putut să cadă de comun acord cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei. Mai mult decât atât, Biden a declarat că Nord Stream 2 nu va merge mai departe dacă Rusia invadează Ucraina.
La acea vreme, chiar dacă Scholz a declarat că va urma decizia Statelor Unite în privința gazoductului, cancelarul german a refuzat să dea un răspuns concret în momentul în care a fost întrebat dacă „va trage din priză gazoductul” și chiar s-a arătat iritat de întrebările jurnaliștilor, relatează presa.
Presa internațională scrie că Biden ar fi fost înduplecat anul trecut de către Angela Merkel să nu sancționeze Nord Stream 2. Fostul cancelar al Germaniei a jucat un rol important în timpul invaziei ruse din Ucraina din 2014, când și-a asumat rolul de intermediar între Putin și puterile occidentale.
Analiștii spun că Germania evită să ia o poziție defensivă oficială și definitivă împotriva Nord Stream 2 pentru că este dependentă de gazele rusești și s-ar teme să nu rămână fără furnizor. Ceea ce s-a și întâmplat parțial când recent Rusia a decis să sisteze gazul care ajungea la nemți și polonezi prin conducta Yamal, care în mod normal preia aproximativ 15% din gazul rusesc care ajunge în Europa și chiar în Turcia.
Între timp, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov dă vina pe Occident pentru impasul în care a ajuns celebrul Gazoduct.
LAVROV DĂ VINA PE NEMȚI PENTRU IMPASUL ÎN CARE A AJUNS NORD STREAM 2
„Nu mă îndoiam că UE și, bineînțeles, NATO vor urma cu supunere Statele Unite ale Americii. Mai ales când soarta "Nord Stream-2" a devenit clară. Chiar dacă se lansează din nou (probabil că nu trebuie să decidem noi), indiferent de orice, este deja clar că "Nord Stream-2" și-a jucat rolul în istorie, pentru că a arătat clar locul în care Europa, inclusiv Germania, îl ocupă cu adevărat pe scena mondială - un loc absolut subordonat și dependent.”, a declarat Serghei Lavrov.
Declarația lui Lavrov nu face decât să întărească speculațiile apărute în presa internațională conform cărora criza din Ucraina nu ar fi concret despre vecinii din nord-estul României, ci despre Nord Stream 2.