În ultimii zece ani, aproape 39 de milioane de metri cubi de lemn au dispărut anual din pădurile românești. Aproape 21 de milioane dintre acestea nu sunt acoperite de o licență oficială pentru exploatare forestieră, ceea ce înseamnă atât o gaură imensă în bugetul de stat, dar mai ales un potențial dezastru climatic.
Situația din pădurile din România a fost monitorizată în trecut de un departament de cercetare al statului român, înființat la presiunea Uniunii Europene, după metode științifice certificate la nivel mondial. În condițiile în care Institutul Național de Statistică raporta doar 18 milioane de metri cubi de tăieri legale, cercetarea organismului care a primit numele de „Inventarul Forestier Național" a scos la iveală adevărata dimensiune a dezastrului: restul de 20 de milioane de metri cubi reprezintă arbori extrași fără nicio formă legală. O mică parte din acest volum uriaș ar putea fi reprezentată de dispariții naturale, în timp ce majoritatea arborilor dispar în urma tăierilor ilegale. La un preț mediu de 50 de euro pe metru cub de lemn, rezultă că, în fiecare an, piața neagră a lemnului din România însumează circa un miliard de euro.
O parte din această sumă este vizibilă în profiturile companiilor românești de exploatare și a companiilor, mai ales austriece, de prelucrare a lemnului. Cea mai mare dintre ele, Holzindustrie Schweighofer. Controversata firmă austriacă a fost acuzată oficial de Forest Stewardship Council – organismul internațional care certifică bunele practici din această industrie – că a comis ilegalități în comerțul cu cherestea și în exploatarea pădurilor românești.
Subiectul a fost documentat și de jurnaliștii de la Rise Project, care au descoperit cum un deputat, mână în mână cu un clan de interlopi, a ras o pădure uriasa din Munții Maramureșului. Deputatul e Nuțu Fonta, cel mai influent și bogat politician din zonă la acel moment. În schemă au fost implicați direct soția și șoferul lui, mai arată ancheta de la Rise. Pădurea a fost revendicată și obținută abuziv după mai multe ilegalități instituționale care au dus la dispariția ei, chiar sub ochii proprietarilor de drept. Banii au venit de la Holzindustrie Schweighofer, corporația austriacă unde au ajuns buștenii tăiați ilegal de interlopi, mai scrie sursa citată.
Ani de-a rândul, banii corporației Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, au mers și la politicieni, funcționari sau afaceriști cu probleme penale. Firmele lor au tăiat pădurea și au vândut buștenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Cel mai important furnizor a fost chiar statul român, prin Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. În 2014, regia de stat s-a menținut pe primul loc între furnizorii Schweighofer, cu încasări totale de 179 de milioane de lei din care aproape 100 de milioane de lei reprezintă vânzări de masă lemnoasă, iar restul, prestări de servicii. Locul doi în clasamentul furnizorilor Schweighofer aparține omului de afaceri Sorin Beniamin Docea. Prin firmele sale, acesta a vândut în 2013, către Schweighofer, material lemnos în valoare de 48 de milioane de lei și a crescut miza în 2014, când a încasat 63 de milioane de lei.
Pe locul trei, în topul furnizorilor Schweighofer se regăsește societatea Frasinul din Bistrița. Livrările acestei companii către austrieci au însumat 35 de milioane de lei în 2013 și 50 de milioane de lei în 2014. Frasinul este deținută de omul de afaceri Traian Larionesi. În trecut, acesta era atât de influent în județ, încât toată poliția acționa la comanda sa, reiese dintr-o anchetă DNA. Raportul procurorilor arată cum mai mulți ofițeri protejau activităţile ilicite ale afaceristului, împiedicând polițiștii din subordine să controleze mijloacele de transport înmatriculate pe societățile lui Larionesi.
Holzindustrie Schweighofer a cumpărat în 2013 bușteni în valoare de 240 de milioane de euro. La un preț mediu de 70 euro pe metru cub, rezultă că 3,5 milioane de metri cubi de lemn ajung anual în cele patru fabrici ale companiei. Adică, echivalentul a 13 mii de hectare rase din cea mai valoroasa pădure a țării.
Tăierile ilegale au ajuns și în atenția DNA. Viorel Hrebenciuc, Ilie Sârbu, Ioan Adam si Adam Crăciunescu, director general Romsilva, au fost acuzati de fapte de coruptie și sprijinirea unui grup infracțional organizat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri si terenuri agricole, în care prejudiciul depășește 303 milioane euro.
Conform estimărilor din investigația RISE Project, mai mult de 100.000 de hectare de pădure au fost taiate iar lemnul a mers către fabricile Schweighofer între 2004 și 2020. Dacă va continua în acest ritm, in urmatorii 30 de ani va disparea un sfert din pădurile românești.
Așadar, mafia pădurilor din România este formată din carteluri care furnizează lemn tăiat ilegal marilor firme de procesare. Potrivit legii, aceste firme ar trebui să verifice proveniența mărfii, însă de multe ori închid ochii, pentru că prețul la negru este mai mic și pentru că, astfel, au la dispoziție mai multă materie primă.
Cifrele arată că peste un milion de metri cubi de lemn a fost exploatat în ultimii 8 ani numai in Maramureș, 40 de milioane de euro fiind prejudiciul financiar calculat de investigatori. Deși statul a știut din timp, dosarele tăierilor ilegale zac de ani buni în birourile procurorilor.
Încă din 2013 erau datele disponibile. Un raport emis de inspectorii Gărzii Forestiare Cluj avertiza atunci că hoții de lemne din zonă au acționat dintotdeauna sub girul unor angajați silvici și al unor firme private. Raportul a arătat că numeroase aranjamente silvice au operat cu date fictive, ceea ce a permis o exploatare mai mare acolo unde au existat păduri bogate. În alte locuri au fost tăiate ilegal păduri întregi care au fost exploatate într-un singur an, deși volumul de masă lemnoasă era prevăzut pentru un deceniu.
N-au scăpat de lamele drujbei nici macar padurile din zonele protejate, chiar dacă acest lucru este strict interzise. Prejudiciul se ridică la alte zeci de milioane de euro, iar impactul de mediu și cel social sunt imposibil de cuantificat, pentru că o mulțime de suprafețe afectate de tăieri nu s-au mai regenerat.
An de an problema tăierilor ilegale de lemn creează un val de revoltă în spațiul public, iar autoritățile promit stoparea fenomenului. În realitate, pădurile României se exploatează în continuare ilegal, prin metode din ce în ce mai ingenioase, cu complicitatea silvicultorilor și cu protecția politicienilor de la cel mai înalt nivel.
Jurnaliștii de la Recorder au realizat anul trecut o investigație în aria protejată din Munții Gurghiu, județul Mureș. Aici se află unul dintre cele mai mari ocoale silvice din tara, care administrează peste 15.000 de hectare de pădure a statului. Ancheta a scos la iveală că o parte a silvicultorilor puși să apere pădurile sunt în cârdășie cu hoții, așa că jaful se face în liniște, iar lemnul furat e legalizat odată ce iese din pădure.
În toamna anului trecut, Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș la acel moment și fost secretar de stat în Ministerul Mediului, este cel care a avut curajul să vorbească despre implicarea partidelor politice în tăierile ilegale de pădure. O serie de înregistrări făcute publice de acesta au arătat cum funcțiile din sectorul silvic au fost dictate politic de la cel mai înalt nivel și apoi răscumpărate cu șpăgi colectate de la firmele de exploatare a lemnului. Silvicultorii care refuzau să colecteze șpăgile și să plătească taxă de protecție la partid erau presați să plece din funcții și înlocuiți cu oameni de încredere, potrivit investigației Recorder.
Lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure a început abia în 2013, odată cu dezbaterile pentru un nou Cod Silvic. Atunci, Curtea de Conturi a dat publicității un raport în care arăta că, în perioada 1990-2012, în România fuseseră defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure. S-au furat astfel peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, în valoare de cel puțin 5 miliarde de euro, potrivit raportulului de audit privind situația patrimonială a fondului forestier din România. In 2014, s-a lansat Radarul Pădurilor, un sistem de urmărire a trasabilității masei lemnoase, care permite oricărei persoane să semnaleze la 112 un transport de lemne suspect și să verifice dacă sursa lemnului este legală sau nu. Doi ani mai târziu a apărut Inspectorul Pădurii, o aplicație pentru smartphone prin care utilizatorii pot verifica singuri dacă transportul de lemn pe care l-au identificat este ilegal sau nu. Mulți utilizatori au reclamat însă de-a lungul timpului că aplicația este ineficientă.
