Acest lucru se datorează, în cea mai mare parte, transferului contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaților și reducerii impozitului pe venituri la 10%, conform unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică.
Începând cu prima zi a anului 2018, salariul minim brut pe economie ar urma să crească de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, conform unui Proiect de hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce a fost publicat joi în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, însă acest lucru nu va determina o creștere similară a salariului net.
Spre exemplu, o persoană plătită în prezent cu salariul minim brut pe economie, respectiv 1.450 de lei, câștigă, de fapt, aproximativ 1.065 de lei.
Începând cu anul viitor, conform prevederilor din proiectul de act normativ amintit mai sus, câștigul lunar brut va crește la 1.900 de lei, însă câștigul lunar net al unei persoane aflată în această situație va fi de 1.162 de lei.
Astfel, o creștere de 450 de lei a salariului brut va determina, de fapt, o creștere a câștigului net de aproximativ 97 de lei, scrie avocatnet.ro.
Sindicaliştii nu sunt de acord cu trecerea contribuţiilor în sarcina angajaţilor
Preşedintele Confederaţiei "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat că nu există niciun act normativ care să facă transferul. "Transferul - ca să se facă - are câteva consecinţe majore şi cadre legislative care ar trebui modificate, inclusiv vestita normă tranzitorie pe care dl ministru al Finanţelor o justifică ca va garanta creşterea tuturor salariilor din România cu valoarea transferului de taxe sociale de la angajator la angajat", a explicat Hossu.
Liderul Cartel Alfa a explicat la emisiunea Realitatea plus că juriştii pe care i-a consultat spun că trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat reprezintă o "încălcare a dreptului de proprietate, doi este o imixtiune în relaţia contractuală directă angajator - angajat şi sunt neconstituţionale", a declarat Hossu la Realitatea plus, precizând că există o "lipsă totală de responsabilitate politică".
"Noi am întrebat: ce se întâmplă cu salariatul care este la o întreprindere la care angajatorul îi spune "nu vreau să aplic această lege". Şi nu e singura lege care nu se aplică în România. În momentul acela singura şansă a angajatului este să se adreseze justiţiei. Adresându-se justiţiei, în afară că se încarcă foarte mult aparatul justiţiei ca atare, în cadrul justiţiei angajatorul va spune "este neconstituţională". Deci se va duce la Curtea Constituţională. Când Curtea va da o decizie că e neconstituţională automat înseamnă că creşterile prevăzute de acest act normativ dispar. Salariaţii din privat vor rămâne cu aceleaşi salarii brute, numai că de fapt fiscalitatea lui vor creşte la 51% se vor dubla fără nicio compensaţie", a declarat Bogdan Hossu.
Liderul sindical a spus că justificarea guvernanţilor pentru a face această operaţie este pentru a-şi îndeplini obiectivele din legea salarizării.
"Nu au decât să modifice în legea salarizării că salariile vor creşte cu 4% şi astfel nu-i vor mai omorî pe cei din privat", a spus Hossu la Realitatea plus.
Concediul medical sub semnul întrebării
Conform legii, din a patra zi de concediu medical ar trebui ca lucrătorul să aibă 80%, primele patru zile fiind suportate de el, amintește Hossu, la ”Realitatea pe Net”.
”Ar trebui să ducă la o instituție a statului adeverință de la medic că i-a dat cinci zile de concediu, adeverință de la angajator că venitul său este o anumită sumă. Ar trebui să se calculeze apoi cât reprezintă zilele de concediu medical și să i se verse imediat salariatului respectiva sumă de bani”, spune acesta. Lucrurile nu vor sta, însă, așa, atrage atenția președintele ”Cartel Alfa”.
”Exact cei mai defavorizați pierd nu numai sprijinul de la stat, ci și pe cel care venea din salariul lor. Angajatorul astăzi e obligat să contribuie cu 0,25% din fondul de salarii. Îi plătește instantaneu zilele respective de concediu medical. Apoi spune 'Am avut zece bolnavi, trebuia să-ți dau 1000 de lei, nu-ți mai dau decât 100, că pe restul i-am plătit'. Era o descentralizare a sistemului pe cre statul n-o vedea, dar care funcționa", a explicat Hossu.
