Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022, prin care este instituită modificarea şi completarea legii nr. 196/2016 în sensul constituirii venitului minim de incluziune – VMI – din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu sunt luate în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei sau persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate.
„Pentru situaţii de dificultate şi pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată, se pot acorda ajutoare de urgenţă şi/sau ajutoare comunitare, precum şi măsuri de facilitare a accesului pe piaţa muncii, a accesului la servicii de sănătate şi educaţie, la servicii sociale şi locuire, susţinute din bugetul de stat, din bugetele locale sau fonduri externe”, prevede propunerea legislativă adoptată, miercuri, de către deputaţi.
Astfel, ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune şi măsurile de asistenţă socială complementare sunt definite în felul următor:
a) ajutor de incluziune – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;
b) ajutor pentru familia cu copii – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie;
c) stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;
d) facilităţi contributive – asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
e) alte drepturi complementare – transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situaţii deosebite, constând, după caz, în:
(i) plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;
(ii) acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială;
(iii) accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ, organizate în condiţiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune; (iv) măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă; (v) accesul la serviciile sociale disponibile, în funcţie de nevoile identificate în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.
Familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili, conform propunerii legislative de aprobare a OUG 114/2022.
De asemenea, potrivit unui amendament admis la proiectul de lege, „persoana cu vârsta de cel puţin 65 de ani necăsătorită, divorţată sau văduvă, care trăieşte în locuinţa sa de domiciliu sau de reşedinţă ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare”.
Ce prevedere ordonanţa de urgenţă a Guvernului
Pe 26 august 2022, Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Executivul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025, este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în acelaşi timp, sarcinile administrative pentru Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, pentru administraţiile publice locale şi pentru beneficiari”, arată comunicatul de presă al Ministerului Muncii.
Printre reglementările aduse de ordonanţa de urgenţă în vederea eficientizării sistemului de asistenţă socială sunt:
„- constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie;
– eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă (ISR), prin menţinerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta;
– introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condiţiile Legii nr.111/2022;
– admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuţiei, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
– actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate:
– majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei);
– majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;
– conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:
– împărţirea atribuţiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistenţă socială, respectiv beneficii şi servicii sociale;
– înregistrarea, din oficiu, a solicitanţilor/beneficiarilor de VMI ca solicitanţi de servicii sociale;
– obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei şi a elaborării planului de intervenţie;
– facilitarea activităţii de evaluare şi verificare în teren, prin introducerea unui formular standardizat (fişa unică de verificare), cu o secţiune pentru verificarea datelor şi informaţiilor privind veniturile şi bunurile persoanei/familiei şi alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI şi o secţiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor şi situaţiilor de dificultate în care se pot afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;
– creşterea responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale faţă de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populaţie, în planurile comunitare de acţiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar şi în planurile anuale de acţiune în baza cărora se elaborează strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale;
– clarificarea atribuţiilor personalului SPAS cu responsabilităţi în domeniul serviciilor sociale”, conform Ministerului Muncii.
