Djokovic e ortodox și poate ține cu rușii. \"\"Probleme Gogule?!\"\"
La ora la care scriu, Djokovic se pregătește de finală de la Australian Open, unde a ajuns fără nici o problemă de parcurs, și-l va întâlni pe grecul Tsitsipas. Pe parcursul turneului, miliardele de telespectatori s-au delectat din nou cu semnul crucii ortodoxe și privirea spre cer, gesturi cu care doar Djokovic și Halep și-au obișnuit fanii atunci când își celebrează victoriile și-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ajutor.
Soarta a făcut că anul acesta toți cei patru finaliști de la Melbourne să fie ortodocși, fapt salutat cu mult entuziasm de către susținătorii lor de-acasă, trăitori în țări denigrate pe nedrept, cu probleme acute, Serbia, Grecia, Rusia, Belarus, dar și România sau Bulgaria (splendidă revanșă pentru cei ce-au asistat întristați anul trecut la gonirea lui Djokovic din Australia, pe motiv că e antivaccinist, mulți am priceput că tot cu ortodoxia aveau ei treabă). Comentatorii oficiali ai turneului s-au ferit să comenteze această întâmplare fericită pentru ortodocși, au preferat s-o ignore, unul dintre motive fiind bineînțeles groaznică prigoană împotriva ortodocșilor din Ucraina, pe care lumea occidentală, în prostia și cinismul ei, se ferește s-o condamne. Dacă, tot dintr-o întâmplare, în Australia am fi avut patru finaliști din comunitatea LGBT (și sunt destui în turneu!), am fi avut câteva zile de \"\"breaking-news-uri\"\" la televiziunile planetei, plus dezbateri unde am fi fost îndoctrinați despre cât de folositor este sexul diferit de cel normal pentru marea performanță sportivă. N-a fost să fie nici de dată asta!
După calificarea în semifinale, tatăl lui Djokovic și-a trăit câteva momente de bucurie alături de câțiva suporteri ruși ce l-au încurajat pe Nole, aceștia având steagurile Rusiei, dar și tricouri imprimate cu celebrul \"\"Z\"\", simbolul ofensivei lui Puțîn din Ucraina, cel de luptă împotriva \"\"zombificării\"\". Propagandă din presă l-a țintit în mod violent pe Djokovic-senior după întâmplare, iar omul a ales în consecință să privească semifinală la televizor, nedorind să incomodeze jocul fiului său. La rândul său, Nole a explicat în mod decent și rezervat evenimentul, spunând următoarele: „Tată trecea pe acolo. Erau multe steaguri ale Serbiei. Asta a crezut el. Credea că se fotografiază cu cineva din Serbia. Atâta tot!” Oamenii atenți doar la performanța sportivă au înțeles și l-au aplaudat chiar și pentru această declarație, dar tabăra reprezentată de către hienele de presă a reacționat însă și mai violent, având probabil pretenția că sârbul să se dezică de gestul tatălui său și, de ce nu, chiar să-l critice, fapt e că n-a mai contat respectul datorat oricărei decizii personale a celui mai mare tenismen în activitate, acesta a încasat înjurături și ocări, aplicându-i-se inclusiv eticheta de sârb-putinist, că \"\"jignire supremă\"\". Nu știu dacă Djokovic sau tatăl său țîn cu Rusia în actuală confruntare cu Occidentul coordonat de către americani, dar dacă ar fi așa, cine-i poate condamnă pentru asta pe sârbii care în istoria lor recentă au avut țara bombardată și zeci de mii de morți, tot că urmare a unui război fratricid regizat de la Washington?! Vecinii noștri sârbi, frați ortodocși, au plâns în palme și-au strâns din dinți, au reușit să-și reconstruiască țara și prestigiul respectând legislația internațională (croită împotriva lor!) până în ziua de azi, inclusiv pe durata războiului din Ucraina. E posibil să-și fi și iertat agresorii, dar de uitat în niciun caz, deci e de înțeles (și chiar de aplaudat!) că azi ei nu țîn partea celor ce i-au nenorocit pentru câteva decenii, și prin declarațîi diplomatice sau gesturi non-violente ale unor sârbi de-ai lor ce-au luptat pentru recâștigarea demnității, așa cum e Djokovic, să se poziționeze fix așa cum le dictează conștiința. Desigur că pericolul \"\"infestării cu normalitate\"\" a restului lumii este unul uriaș pentru propagandiștii transumanismului, ce conduc azi lumea occidentală, tenisul fiind urmărit de câteva miliarde de oameni de pe planetă, iar Djokovic fiind, dacă nu susținut, în mod sigur respectat de majoritatea dintre ei, pentru felul nobil, dârz și profesionist în care s-a luptat pe teren în ultimii aproape douăzeci de ani.
Strategia implementată prin mass-media occidentală e din nou greșită, de tip bumerang, în primul rând pentru că e bazată pe lupta cu \"\"statuile\"\" unor eroi culturali sau sportivi recunoscuți cvasiunanim, iar Djokovic simbolizează exact așa-ceva, sau pe prigonirea unor popoare pentru credința și religia lor, iar pe linia asta viitorul e previzibil, fiind unul menit înfrângerii, dacă nu imediate, în mod sigur într-un interval de timp scurt la scară istoriei, așa cum li s-a întâmplat naziștilor sau sovieticilor. Tabăra viitorilor învinși e bine descrisă în folclorul curent de tipologia lui Gogu, cel caracterizat de minte puțînă și mușchi mari, lăcomie și violență, ce-n America poate se numește Joe, iar în Europa a căpătat mai nou numele de femeie Ursula. Să zicem așadar \"\"Probleme Gogule?!\"\", dar și \"\"Haide NOLE!\"\"”, a scris Cozmin Gușă.
„P.S. Am văzut reacția împotriva lui Djokovic a CTP-ului, care e un \"\"Gogu\"\" din presa românească, și, pentru că eu l-am tot altoit în ultimii trei ani, vă ofer azi satisfacția de a citi textul scris de Radu Moraru acum vreo șapte ani, referitor la CTP - comandantul \"\"crucișătorului presei românești\"\", despre care stăpânii săi n-au priceput că a eșuat demult:
„Portretul lui Cristian Tudor Popescu, ziaristul „otravă” al ultimilor 26 de ani
Talentat, inteligent, cu o față de „killer” și cu o poză de „om sărac și cinstit”, CTP-ul a fost și este ziaristul „otravă” al ultimilor 26 de ani.
Nu știu dacă are grade dar dacă are… atunci sînt mari și i-au fost date de Statul Mafiot pe care îl slujește în patru labe de peste 26 de ani. Sistemul se laudă frecvent cu acest „produs magnific” venit din „ceață” lui 1990!
L-a slujit pe Iliescu și a proslăvit mineriadele. L-a inmormintat pe Constantinescu. L-a pupat în dos pe Năstase și s-a îmbuibat cu contracte de Stat de la toată camarila lui Bombonel pe vremea Adevărului lui Tinu. L-a renegat pe fiul lui Tinu.
S-a lipit apoi de Vîntu, cel care a băgat bani grei în cururile lui Dinescu și CTP pentru un nou ziar. „Mare om, mare caracter!”, îl mistocarea Vîntu pe CTP atunci cînd Sistemul l-a extras pe „killer” spre noi zări ale „democrației”!
A trecut pe la Sîrbu iar acum e la Teszari, la „unitatea militară” Digi 24, UM 24, cum glumesc cei avizați!
O singură dată a avut curaj să mă atace public, pe motiv că nu îi simpatizez ideologia și stăpînii, și l-am pus cu botul pe labe! L-am trimis să își plătească datoria de 90.000 de dolari, bani luați de la Bancorex în anii ’90, bani de care uitase!!! După ce i-am reamintit s-a dus și i-a plătit la BCR, cel puțîn așa a susținut public!
De atunci nu mai zice nici pîs!
CTP, o balegă de om, cum ar fi zis bunicul meu! Un sclav al Sistemului! Băi „otravă”, te-am rugat să te retragi și să lași România în pace! Chiar nu îți ajung milioanele pe care le ai?! Ghiță e un prost! Cum să îți fi dat Vîntu doar 5000 de euro / lună?! Păi tu erai milionar de pe vremea lui Tinu, chiar dacă te plimbai, de sanchi, cu Dacia aia scorojită! Bre CTP-ule, chiar ne iei de proști?! Mătrăgunule!
CTP este un păcălici milionar care joacă tenis cu un alt păcălici, altă „otravă” a României, Bogdan Enoiu. Doi indivizi care au tras, cît au putut, România în beznă! Băiețașii Sistemului !
Să fiți iubiți!
Radu Moraru”, a mai transmis Cozmin Gușă.