Deficitul bugetar la finele anului curent s-ar putea situa în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB în condiţiile supraestimării veniturilor din TVA şi a celor din contribuţii sociale, iar în eventualitatea unor evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară acest nivel ar putea fi chiar depăşit, consideră reprezentanţii Consiliului Fiscal.
"Dată fiind dimensiunea probabilă a supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) şi a celor din contribuţii sociale şi impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei), compensată parţial de veniturile din taxa pe activele sectorului bancar neluate în calcul în construcţia bugetară (pe care le evaluăm, în condiţiile curente, la circa 4 miliarde de lei), apreciem că, în lipsa unor măsuri compensatorii suplimentare, este probabil ca deficitul la finele anului curent să se situeze în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB. De asemenea, ne reiterăm preocuparea faţă de riscul înregistrării unor evoluţii macroeconomice semnificativ mai puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depăşirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective", arată sursa citată.
Experţii fiscali consideră că scenariul de creştere economică ce fundamentează construcţia bugetară excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro şi a probabilităţii în creştere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.
"În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate. În acest context, menţinerea ipotezei de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 şi 4,5% în 2018) în varianta de proiecţie a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare şi, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată", arată opinia Consiliului Fiscal cu privire la Legea bugetului de stat.
Pe de altă parte, Consiliul fiscal cataloghează drept neverosimilă o accelerare la un ritm de creştere de 3,7% a numărului de salariaţi în sectorul concurenţial în condiţiile în care datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire vizibilă a ritmului de creştere a numărului de salariaţi din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017 şi 1,7% în perioada ianuarie - noiembrie 2018.
"Un scenariu mai rezonabil (deşi probabil încă optimist) ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de creştere în proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviaţie de circa 2 puncte procentuale la nivelul ratei de creştere comparativ cu proiecţia CNSP. Ritmul anual de creştere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior evoluţiei din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11,2% în ianuarie-noiembrie 2018). În acest context, un scenariu care ar viza un ritm de creştere a salariului brut la maximul post-criză de 12% (din nou, o ipoteză optimistă) ar implica o deviaţie de la ritmul de creştere a salariului brut în sectorul concurenţial din proiecţia CNSP de circa 1,8 pp. De precizat că un ritm de creştere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1 pp. scenariului luat în calcul în construcţia bugetară duce, caeteris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2 miliarde lei (0,115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit şi mai ales din contribuţii sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pieţei muncii", se mai arată în documentul publicat de Consiliul Fiscal.
Specialiştii CF sunt rezervaţi şi în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor din TVA care sunt proiectate să crească cu 17% (cu 10,1 miliarde lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuţia aferentă anului 2018. Potrivit acestora, dinamica avansată pentru încasările din TVA o depăşeşte substanţial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%).
De asemenea, CF atrage atenţia asupra veniturilor excepţionale din închirierea benzilor de frecvenţă 5G, care sunt estimate la 2,1 miliarde lei, nivelul semnificativ superior comparativ cu cel avut în vedere în varianta iniţială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 miliarde de lei).
"Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu. Mai mult, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuţia bugetară conform ESA 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viaţă a concesiunii, contribuind astfel, caeteris paribus, la apariţia un ecart negativ între soldul bugetar conform ESA 2010 şi cel cash, se mai precizează în Opinia CF.
Pe partea de cheltuieli, Consiliul Fiscal identifică drept potenţiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile şi serviciile şi cele cu dobânzile.
"În primul caz, în execuţia anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 miliarde lei comparativ cu bugetul iniţial şi cu 4 miliarde lei superioare valorii înregistrate la finele anului 2017, iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt preconizate să crească în 2019 cu doar 1,95 miliarde lei, ritmul de creştere încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%. Apreciem că menţinerea cheltuielilor în anvelopa bugetată în cazul acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienţei anului anterior. În cel de-al doilea caz, cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 miliarde lei comparativ cu un avans de 2,8 miliarde lei în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creştere de la 27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potenţial subdimensionată având în vedere tendinţa evidentă de creştere a costurilor de finanţare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare şi a modului de stabilire a asietei acesteia (care include şi deţinerile de obligaţiuni guvernamentale), precum şi volumul în creştere al datoriei publice", arată sursa citată.
Proiectul de buget pentru anul 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de 2,55% din PIB pe cash (2,57% din PIB deficit ESA) şi o inflaţie medie anuală de 2,8%.
