'România implementează o Strategie asumată de reprezentanţii celor trei puteri. Guvernul României, Parlamentul şi sistemul judiciar, prin parchet, instanţa supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii, au agreat principiile comune şi obiectivele strategice.
Tot prin strategie am agreat că este important să ţintim activele financiare ale celor care încalcă legea. Identificarea averilor ilicite, confiscarea acestora, inclusiv prin aplicarea directivei europene în materia confiscării extinse, constituie o prioritate pentru România. Ultimii doi ani arată o creştere constantă a eficienţei organelor judiciare române, sumele indisponibilizate anual fiind de aproximativ jumătate de miliard de euro. Aceşti bani trebuie să ajungă în cel mai scurt timp în bugetul naţional pentru a se reîntoarce la cetăţean în servicii publice mai eficiente, sănătate, educaţie şi, de ce nu, justiţie', a afirmat Cazanciuc la Conferinţa Regională Anticorupţie.
El a susţinut că, din perspectiva luptei împotriva corupţiei, România are instrumentele legislative necesare, are know-how şi are voinţa de a lupta cu acest fenomen.
'Mai mult, cred că avem, prin instituţiile specializate, o experienţă foarte importantă pe care o putem împărtăşi partenerilor europeni, iar experienţa noastră este cu atât mai importantă cu cât ea a presupus atât crearea cadrului legal, cât şi construirea unor noi instituţii. (...) Cele mai recente evaluări europene şi internaţionale identifică track record-ul solid al instituţiilor anticorupţie din România, confirmarea acestuia de către instanţe de judecată şi, nu în ultimul rând, de valori considerabile indisponibilizate în vederea confiscării. (...) Ca ministru al Justiţiei voi fi alături de instituţiile anticorupţie pentru a ne asigura împreună că măsurile adoptate în ultimii ani se află pe un curs ireversibil', a spus ministrul justiţiei.
El a adăugat că este nevoie mai mult de investiţii în prevenire, iar fiecărui conducător de instituţie îi revine obligaţia de a organiza în aşa fel mecanismele administrative şi manageriale încât cele mai mici abateri să fie identificate şi corect soluţionate.
'Anul 2014 este unul foarte important, pentru că este anul în care s-a finalizat amplul proces de intrare în vigoare a noilor Coduri. A fost un proces lung şi complicat, dar în acest moment România are, atât în domeniul penal, cât şi în cel civil, poate cele mai moderne Coduri. (...) Rezultatele implementării noilor Coduri sunt încurajatoare, principala ţintă fiind aceea a reducerii duratei şi costurilor asociate proceselor aflate pe rolul instanţelor. Inclusiv acest proces, cu provocările sale inerente şi soluţiile identificate, poate constitui un element de cooperare regională pe care România este dispusă să îl sprijine', a explicat el.
Robert Cazanciuc a menţionat că încheierea etapei de intervenţie legislativă asupra Codurilor deschide oportunităţile consolidării încrederii cetăţeanului în actul de justiţie.
'Toate aceste demersuri sunt făcute în primul rând pentru cetăţenii români, pentru încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în justiţie. Semnalele pe care le avem sunt încurajatoare, inclusiv cel mai recent Eurobarometru indicând o creştere sensibilă a acestui indicator. (...) Dacă suntem eficienţi în lupta împotriva corupţiei, vom fi mai atractivi inclusiv pentru investiţii substanţiale în economia românească, având o contribuţie directă la progresul economic al ţării şi al Uniunii Europene', a mai subliniat Cazanciuc.
