Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a efectuat, joi, tragerea la sorţi pentru noile completuri de cinci judecători. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a aflat numele judecătorilor care îi decid soarta. Mai exact, este vorba de Completul numărul 2 penal.
Dosarul angajărilor fictive a lui Liviu Dragnea va fi judecat de completul 2 penal. Acesta este format din: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa.
Dosarul va rămâne însă pentru scurt timp la completul nou format, dat fiind faptul ca, așa cum a comunicat ÎCCJ, extragerea este făcută pentru anul 2018, urmând ca anul viitor să fie trase la sorți completurile pentru 2019.
Instanta supremă a stabilit, joi, prin tragere la sorti, componența completurilor de 5 judecători:
Potrivit deciziei CSM, au fost trase la sorţi trei completuri în materie penală şi trei completuri în materie civilă:
* Complet 1 penal - Simona Cristina Neniţă, Iulian Dragomir, Constantin Epure, Marius Foitoş, Ionuţ Matei;
* Complet 2 penal - Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa;
* Complet 3 penal - Francisca Vasile, Silvia Cerbu, Ioana Bogdan, Anca Mădălina Alexandrescu, Ana Iancu;
* Complet 1 civil - Mihaela Tăbârcă, Lavinia Dascălu, Minodora Condoiu, Claudia Marcela Canacheu, Gabriela Bârsan;
* Complet 2 civil - Cristina Tarcea, George Bogdan Florescu, Rodica Zaharia, Corina Alina Corbu, Hrudei Maria;
* Complet 3 civil - Bianca Ţăndărescu, Beatrice Nestor, Valentina Vrabie, Daniel Gheorghe Severin, Virginia Filipescu.
Preşedintele Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a precizat că, pentru anul 2019, urmează ca CSM să dea o nouă hotărâre privind tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători.
Dosare importante, precum cele ale președintilor Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, vor fi repartizate unuia dintre aceste completuri. Ulterior, cauzele vor ajunge la un alt complet, avand in vedere ca, potrivit legii, la începutul anului urmator va avea loc o noua tragere la sorti.
După stabilirea componenței, toate dosarele aflate la actualele completurile de 5 judecători vor fi distribuite celor trei nou formate.
Printre cauzele care vor ajunge la noile completuri se află cele în care sunt judecați Liviu Dragnea sau Calin Popescu Tariceanu, dar si cererile de anulare a pedepselor formulate de Elena Udrea si Alina Bica.
Dosarele vor rămâne însă pentru scurt timp la completurile nou formate, dat fiind faptul ca, așa cum a comunicat ÎCCJ, extragerea este făcută pentru anul 2018.
Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat, joi, înainte de tragerea la sorţi a noilor completuri de 5 judecători, că a început un asalt şi asupra completurilor de 3 judecători, precizând că tragerea la sorţi ar trebui aplicată şi completurilor de 1, 2 şi 3 judecători din ţară.
"Epopeea completurilor de 5 judecători continuă. Mi-ar plăcea tare mult să vă spun că astăzi este ultimul episod, din păcate am rezerve. (...) Cred că este de datoria mea, în calitatea de reprezentant al puterii judecătoreşti, să vă atrag atenţia asupra unui alt lucru asupra căruia ar trebui să mediteze toată lumea. Este vorba de completurile colegiale de 3 judecători. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, mai mult sau mai puţin discret, a început un asalt şi asupra completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte, iar eu vreau să vă reamintesc faptul că la Înalta Curte nu sunt numai completuri de 3, ci şi de 2 şi de 1, iar că, în măsura în care apreciem că tragerea la sorţi reprezintă un element al procesului echitabil, în egală măsură acest element trebuie aplicat tuturor completurilor de 3, 2 şi un judecător din ţară. Vă rog să meditaţi asupra acestui subiect", a declarat Cristina Tarcea.
Cristina Tarcea, acuzații grave în plin scandal al completurilor de judecată
”La data de 13 decembrie 2018, orele 09.30, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sala Secţiilor Unite, vor avea loc, în şedinţă publică, tragerile la sorţi pentru desemnarea membrilor Completurilor de 5 judecători pentru anul 2018”, au anunţat, miercuri, reprezentanţii ICCJ.
Curtea Constituţională a admis, în 7 noiembrie, sesizarea Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători, ceea ce ar însemna că, în conformitate cu decizia Curţii, completele ar trebui refăcute. Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei, conform căreia ICCJ urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători.
Curtea a anunţat că a admis sesizarea formulată de prim-ministru şi "a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013".
Potrivit comunicatului CCR, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018".
În motivarea publicată în 29 noiembrie, ”Curtea constată că pot fi identificate, în principal, două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după cum vor fi redate mai jos. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecători, cu privire la care Curtea nu a fost sesizată, dar constată că este necesară o abordare unitară şi coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente. Cu privire la acestea, Curtea constată că 4 membri ai Completurilor de 5 judecători (precum şi toţi membrii supleanţi) au fost desemnaţi aleatoriu, prin tragere la sorţi, în timp ce cel de-al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere din 2014 până în prezent, acesta a fost introdus ca membru de drept al completului, pe care l-a şi prezidat”.
”În raport cu aceste aspecte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuităţii completului de judecată, (...), însă ea nu poate fi privită distinct de obligaţia legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, ţinând cont de aceste două principii/ reguli care se aplică împreună, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept”, arăta CCR.
De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective, scrie news.ro.
”În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale [art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie, precum şi art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se mai arată în motivare.
A doua categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor.
”Aceasta trebuie realizată, în privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens. Nici un act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată şi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ. Totodată, pentru a nu exista nici o urmă de îndoială cu privire la independenţa/ imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii”, prevede documentul.
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018”, stabileşte CCR.
