Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunţat luni că intenţia Guvernului de a majora din nou salariu minim ”aleatoriu şi fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de business în rândul comunităţii germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – îşi vor reduce anumite activităţi sau pe viitor vor renunţa complet la ele.
Duminică, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie, acesta urmând să fie diferenţiat în funcţie de studii.
”În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ţine pasul cu aceste creşteri. Pentru a se asigura că creşterea salariilor este legată şi de creşterea productivităţii, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv şi urgent în educaţia profesională şi universitară, dar şi în proiecte de infrastructură”, se arată în comunicatul publicat luni de AHK.
AHK România a mai subliniat că este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiţii-cadru stabile şi sustenabile din punct de vedere economic.
”Există pericolul ca, prin creşterea salariilor, odată cu creşterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creşterea inflaţiei respectiv la deprecierea leului. Efectele creşterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al preţurilor şi al salariilor, dar în detrimentul atractivităţii amplasamentului investiţional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creşterile salariale şi creşterea productivităţii muncii”, se arată în comunicat.
AHK a atras atenţia că legarea salariului minim de o diplomă nu îşi are sensul pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învăţat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv.
”La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind şi mai puţin atractivă”, se arată în comunicat.
Totodată, legat de competitivitatea branşelor şi regiunilor, Camera de Comerţ consideră că acestea să fie privite diferenţiat. Astfel, o creştere a nivelului salariului minim unitară la nivel naţional va duce la pierderea atractivităţii în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceştia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate, consideră AHK.
”O prioritate ar trebui să o constituie predictibilitatea. O măsură de asemenea importanţă nu poate intra în vigoare într-un timp atât de scurt. Ne-am dori, şi am subliniat acest lucru în nenumărate rânduri, ca factorii de decizie să se aşeze la aceeaşi masă cu reprezentanţii mediului de afaceri şi să decidă împreună modul de realizare şi implementare, înainte de a lua astfel de măsuri”, se arată în comunicat.
