La un an de la descoperire, premierul de atunci Sorin Grindeanu, împreună cu liderul PSD Liviu Dragnea și cu șeful senatului Călin Popescu Tăriceanu, a mers la inaugurarea lucrărilor de explorare.
După certificarea zăcămintelor de la Caragele, au urmat planurile de investiții și mai ales de extragere a gazului din subsol. În 2017 se înainta o primă promisiune: Romgaz spunea că din 2019 urma să se exploateze gazele și evalua zăcământul la aproape patru miliarde de dolari. Însă estimarea aceasta ținea cont de prețul gazului de acum cinci ani. Tarifele din acest moment sunt triple față de 2017, potrivit celor de la Europa Liberă. În 2018, termenul de exploatare era împins până în 2021 sau 2022.
Iar pentru a respecta promisiunile că din 2019 se va începe explorarea gazelor, directorul Romgaz de atunci, Adrian Volintiru, anunță că societatea extrage zăcămintele din Buzău chiar de la sfârșitul anului 2018. „Producția pe total a zăcământului Caragele a fost, în anul 2018, de aproape 226 de milioane metri cubi, reprezentând 4,2% din producția totală de gaze realizată de Romgaz”, preciza Volintiru.
Ce nu spunea însă fostul director este că gazele naturale exploatate erau cele scoase de sonda de explorare, care încă mai făcea teste. Reprezentanții Romgaz au confirmat pentru Europa Liberă că până în 2020, sonda de explorare Rosetti a fost singura care a acționat în perimetrul Caragele. Aceeași sondă a scos gaze de la adâncimi de până în 1.500 de metri, iar pungile importante de gaze sunt la 4.000 de metri adâncime.
În 2020 Romgaz a anunțat încă o dată începerea producției din zona adâncă a structurii Caragele. Explorarea se făcea însă tot cu sonda de explorare. Mai mult, Sonda făcea operațiuni de explorare și nu exploatare. În prezent ministrul energiei consideră că în 2023 se pot exploata cu adevărat aceste gaze, iar Marcel Ciolacu a avansat un alt termen: 2024.
Ce se află însă în spatele acestor cifre? Romgaz susține că la Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale, descoperit în ultimii 30 de ani în România. Însă potrivit rapoartelor consultate de jurnaliștii de la Europa Liberă, nu sunt date certe care să demonstreze că în subsolul din satul buzoian se află chiar 30 de miliarde de cubi de gaze. În ultimii doi ani, conform datelor obținute de la Romgaz, zăcământul de la Caragele a livrat prin sonda de explorare și prin alte instalații de mică adâncime în jur 200 de milioane de metri cubi de gaze. Adică cam cât consumă economia autohtonă în două săptămâni.
Specialiștii în domeniu au îndoieli legate de noile termene: 2023 sau 2024 pentru folosirea gazului de la Caragele. Asta pentru că Romgaz și-a implicat resursele în proiectul de extracție a gazelor din Marea Neagră. Mai exact, a plătit un miliard de dolari pentru a prelua drepturile de extracție din perimetrul Neptun Deep. Iar 2026 a fost termenul amintit pentru care se pot scoate resursele din această zonă.
Zăcămintele de gaze se află în perimetrul a două comune: Luica și C.A. Rosetti. Deși pare de necrezut, niciun locuitor din aceste două localități nu se bucură de o rețea de gaze. Nici măcar după 2016, anul în care s-au descoperit gazele în zonă, nu s-a început vreo investiție de racordare a comunelor la rețeaua națională de gaze. De fapt, doar o singură comună din tot județul Buzău, aflat la 100 de kilometru de Capitală, are rețea de gaze.
În ultimul deceniu, România a ratat de mai multe ori șansa de a fi independentă din punct de vedere energetic. În 2012, întreaga Europă fierbea pe tema exploatării gazelor de șist de la Vaslui.
Guvernul român a decis în cele din urmă să anuleze exploatarea în urma revoltei localnicilor care se opuneau proiectului din cauză că valorificarea acestor zăcăminte însemna riscuri mari de mediu. Potrivit evaluărilor, acolo se aflau 1.444 de miliarde de meti cubi de gaze. Iar în 2008 erau confirmate resursele de gaze naturale din Marea Neagră. Cele două perimetre bogate: Neptul Deep și Midia, sunt departe de a fi exploatate.
