După o ședință de 7 ore, Florin Iordache a făcut scurte declarații, spunând că sunt 30 de propuneri pentru pragul abuzului în serviciu care vor fi dezbătute luni:
”Am finalizat astazi prima dezbatere asupra votului asupra Codului Penal. Au fost modificări in concordananță cu deciziile Curtii, vom continua luni la ora 10.30. Asteptam propuneri. În ce privește abuzul în serviciu, in acest moment avem peste 30 de amendamente cu prag mai mare, cu prag mai mic. Asteptam si o pozitie si din partea ministerului justitie cu privire la acest articol. Credem ca intreg codul penal trebuie pus in concordanta cu directivele Curții și CEDO”.
Stelian Ion, deputat USR, a cerut ca cei din comisie să primească din timp propunerile, pentru a nu veni PSD cu alte suprize pentru articolul privind abuzul în serviciu. ”Haideți să aflăm din timp care este propunerea Ministerului Justiției”, a mai spus Stelian Ion.
Realitatea.net a redat cele mai importante discuții din comisia Iordache în care s-au făcut mai multe modificări la Codul Penal. În continuare, sunt numerotate, începând cu ”1”, pentru o ușoară înțelegere, toate amendamentele aprobate în comisie.
1. A fost redefinit articolul 177, care stabilește că și fostul soț este membru de familie.
Astfel, după modificare, și fostul soț este membru de familie:
Art. 177: Membru de familie
(1) Prin membru de familie se înţelege: b) soţul sau fostul so
„c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care au convieţuit sau convieţuiesc.”
2. S-a dezbătut articolul 175, privind funcționarul public, iar PSD a propus aborgarea alineatului 2 care ar duce la dezincriminarea mai multor categorii de funcționari publici:
Iată cuprinsul alineatului care a fost abrogat:
(2) De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Astfel a rămas următoarea formă pentru funcționarul public:
1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti
3. A fost modificat articolul 173, privind legea penală, care prevede și obligativitatea aplicării deciziilor CCR ca lege penală mai favorabilă. Totodată, sunt asimilate legii deciziile CCR care au caracter general obligatoriu.
Iată forma articolului 173:
Art. 173: Legea penală
Prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege
La art. 173: „(2) Sunt asimilate legii în sensul alin. (1) și deciziile Curții Constituționale care au caracter general obligatoriu.
(3) Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă, prevăzute de alin. (2), se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora.
(4) Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunțate în baza legii supuse controlului de constituționalitate prevăzut la alin. (2), precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte se analizează din oficiu, în regim de urgență, în maxim 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
(5) Analiza prevazută la alin. (4) va fi făcută și la cererea persoanei condamnate, care poate solicita acest lucru oricând."
4. Au fost votate două alineate, la articolul 155, privind ”Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale” care prevăd că prescripția înlătură răspunderea penală, indiferent de numărul de întreruperi:
„Art. 155: Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale
(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal.
(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie față de persoana în favoarea căreia curge prescripția de la momentul la care s-a comunicat actul de procedură.
3) Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate;
5. A fost adoptat un amendament la articolul 154, prin care termenele de prescripție a răspunderii penale scad. Iată forma adoptată:
Alineatul (1) al articolului 154 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”
Forma actuală a articolului 154 prevede:
Art. 154: Termenele de prescripţie a răspunderii penale
(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
6. Au mai fost adoptat două amendamente la articolul 1121, prin care confiscarea extinsă se aplică și bunurilor transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului:
Iată modificarea:
După alineatul (8), se introduc două noi alineate, alin. (9) şi (10), cu următorul cuprins, privind confiscarea extinsă:
„(9) Sunt supuse confiscării în condiţiile prezentului articol şi:
a) bunurile transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării sau dacă transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit;
b) bunurile transferate de către persoana condamnată unei persoane juridice asupra căreia deţine controlul;
c) bunurile transferate de persoana condamnată către un terţ dacă din împrejurări concrete rezultă că acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării.
(10) Confiscarea dispusă potrivit prezentului articol nu poate aduce atingere drepturilor terţilor dobânditori cu titlu oneros de bună – credinţă. CSM, prelut de PSD
7. A fost adoptat un amendament la articolul 112, prin care confiscarea extinsă se face pe baza deciziei instanței, pe probe certe, dincolo de orice îndoială. Iată forma:
La articolul 1121 după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21) cu următorul cuprins:
„(21) Decizia instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani.”
8. Comisia a adoptat un amendament al CSM, asumat de PSD prin care confiscarea extinsă se face ținând cont de două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ:
Alineatul (2) al articolului 1121 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;
b) din probele administrate rezultă că bunurile provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).”
9. Comisia Iordache a modificat confiscarea extinsă, la articolul 112 și a decis, în urma unui amendament al CSM, ca spălarea de bani și constituirea unui grup infracţional organizat să fie abrogate de la confiscarea extinsă:
Cu privire la infracţiunile în cazul cărora condamnarea atrage confiscarea extinsă, s-au conturat două opinii.
Într-o opinie s-a apreciat că este necesară abrogarea literelor d) şi g) ale art. 1121 alin. (1), întrucât infracţiunile menţionate la aceste litere nu sunt de natură să procure un folos material.
10. Comisia a votat un amendament la articolul 100, care schimbă condițiile liberării condiționate. Astfel, un deținut este eliberat dacă a executat cel puțin jumătate din pedeapsă, dacă nu depășește 10 ani iar în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei.
Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins: Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii
(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.
(2) în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d).
(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
În acest caz. liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.
11 A mai fost adoptat un amendament la articolul 96 prin care dacă un condamnat săvârșește altă infracțiune, în timp ce este supravegheat, instanța dispune executarea pedepsei:
La articolul 96, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4)Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenție descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.” (Deputat UDMR, Márton Árpad)
12. A fost adoptat un amendament CSM, la articolul 93, care prevede că de acum instanța poate impune condamnatului să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței. Paradoxal, forma inițială a legii prevedea clar că instanța impune condamatului. Prin urmare, cei condamnați nu mai sunt ingrădiți să nu plece din țară.
Iată forma:
Alineatul (2) al articolului 93 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Instanţa poate impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
c) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.”
CSM, preluat de PSD și ALDE
13. Comisia a adoptat un amendament propus de Forumul Judecătorilor care prevede în ce condiții se acordă circumstanțe atenuante, dacă prejudiciul a fost achitat. Concret, în noua formă, nu se aplică circumstanțe pentru tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice. Dar prin modificări, rezultă că infracțiunile de corupție beneficiază de circumstanțe atenuante:
La articolul 75, alineatul (1) litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice (Forumul Judecătorilor)
Care era forma inițială a articolului 75.
Art. 75: Circumstanţe atenuante (1)Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:
d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.
Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor
14. A fost aborgat și articolul 62 din Codul Penal care prevedea în ce condiții se aplică amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii
(1) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica şi pedeapsa amenzii.
(2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanţă şi nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.
(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.
15. A fost adoptat un amendament la articolul 39, privind concursul de infracțiuni. Concret, când sunt concursuri de infracțiuni, se dă pedeapsa cea mai grea, plus un spor de maximum 3 ani:
Concret, alineatul (1) literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.
c) când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim.
e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se adaugă pedeapsa amenzii potrivit dispoziţiei de la lit. c).
Stelian Ion, deputat USR, a atras atenția că prin amendamentul prin care se acordă maxim un spor de 3 ani de închisoare, sunt gratificați mulți infractori, indiferent de cât de grave sunt pedepsele lor:
”Este o relaxare incredibilă, ii gratificati pe infractori, adica primesc maximum un spor de 3 ani, atunci stiti, am spus ca aveti un intere politic, era cu dedicatie, acum nu știu dacă v-ați propus asta”.
16. A mai fost adoptat un amendament care stabilește că infracțiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracționale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni:
Alineatul (1) al articolului 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracționale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni. În cazul infracțiunilor contra persoanei forma continuată se reține numai când faptele sunt săvârșite împotriva aceluiași subiect pasiv.”(Parchet)
UPDATE A mai fost adoptat un amendament prin care articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
17. Săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune se produce când autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului, prevede un amendament la articolul 17.
„Infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârşită şi prin omisiune, când:
a) există o obligaţie expresă de a acţiona prevăzută de lege;
b) autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului.
18. A mai fost adoptat un amendament al CSM, însușit de PSD și UDMR, la articolul 16, care stabilește că fapta este săvârșită cu intenție dacă făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte:
La articolul 16, alineatul (3) litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei.” (CSM, preluat de UDMR și PSD)
19. A fost adoptat un amendament care stabilește cum se aplică legea penală mai favorabilă: se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
2. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11) - (14), cu următorul cuprins:
„(11) Legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:
a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
b) se verifică circumstanțele de agravare și atenuare a răspunderii precum și modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă. Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă. c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
(12) Ordinea legală de verificare de la alin. (11) este obligatorie.
(13) Textele de abrogare a unor norme de incriminare mai favorabile sunt supuse controlului de constituționalitate și, în cazul constatării constituționalității numai în parte sau a constatării neconstituționalității normei abrogatoare, textele abrogate sau modificate neconstituțional pot deveni normă penală mai favorabilă. (14) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum și termenele și condițiile de prescripție din legea penală mai favorabilă.
20. A fost adoptat un amendament al UNJR, asumat de PNL, prin care dacă de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.
Alineatul (1) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive. (UNJR)
Ședința a început la ora 10.25. Stelian Ion a salutat faptul că ministrul Justiției a găsit prag pentru abuzul în serviciu, la nivelul salariului minim pe economie, adica 1 900 lei.
Ce spunea Dragnea de Codul Penal
Președintele PSD, Liviu Dragnea, afirma luni că modificarea Codului Penal trebuie să aibă loc cât mai repede pe motiv că legislația ar fi ”șchioapă” și unele articole - ”neconstituționale în opinia multora”.
"Nu are rost să tot prelungim. S-a lucrat cu argumente, au fost consultări cu toate ONG-urile, e o comisie parlamentară, care trebuie să îşi încheie un raport după care va intra la vot în Parlamentul României. Va fi o variantă asumată de PSD, am înţeles că sunt 18 variante privind abuzul în serviciu. Nu putem sta la nesfârşit cu un articol care în opinia multora este neconstituţional, nu putem sta cu o legislaţie şchioapă doar că aşa ţipă unii", a afirmat Dragnea, privind modificarea Codului Penal.
Referitor la o ordonanță de urgență în acest sens, liderul PSD a declarat că "am înţeles ce aţi făcut. Voi aţi luat din context şi aţi spus de OUG. Aşa aţi făcut şi cu ameninţările mele la adresa procurorilor".
