Totodată, PSD-ALDE a propus redefinirea grupului infracțional organizat, astfel încât dacă nu are continuitate, este doar grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni. Dar nu s-au oprit aici: martorul poate să refuze să dea declarații nefavorabile lui, iar un denunț poate fi făcut la maxim șase luni de la comiterea faptelor, conform modificărilor.

Potrivit unor informații realitatea.net, proiectele vor fi dezbătute joi, la ora 11.00, în ședința Comisiei. Toate cele trei propuneri, dar și expunerile de motive, pot fi consultate aici. Cele trei proiecte se regăsesc și în galeria articolului.

Iată care sunt cele mai importante modificări:

1. Se redefinește traficul de influență, adică este pedepsit doar dacă se produce efectiv 

2. Denunțul, făcut la maximum șase luni de la comitere

3. Interzicerea de declarații legate de ancheta penală

4. Emiterea, aprobarea și adoptarea de acte normative nu e infracțiune

5. Martorul poate refuza să dea declarații nefavorabile lui

6. Sporul de pedeapsă, limitat la trei ani

7. Eliberarea condiționată, relaxată drastic: deținutul poate fi eliberat dacă a executat jumătate din pedeapsă

8. Se redefinește Grupul Infracțional Organizat

Ireal. PSD-ALDE propune și redefinirea Grupului Infracțional Organizat, în Codul Penal

Modificările PSD-ALDE la Codurile Penale provoacă frică. Cât de ușor vor fi eliberați infractorii

În continuare, pe puncte, vor fi detaliate modificările enumerate, pentru un înțeles cât mai facil:

1. Ce se propune la redefinirea traficului de influență:

La articolul 291 (trafic de influență - n.r.), alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisi unii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

În prezent, art. 291 prevede astfel:

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

2. Denunțul, făcut la maximum șase luni de la comitere

La articolul 292 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”

3. Interzicerea de declarații legate de ancheta penală

Art. 277 după alin (3) se introduce un nou alineat:

"Declarațiile publice făcute de autoritățile publice sau funcționari publici prin care, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinvovată se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani."

4. Emiterea, aprobarea și adoptarea de acte normative nu e infracțiune (Favorizarea infractorului)

Art. 269 se modifică alin (3) "Favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepește." (față de forma din prezent se adaugă "sau afin...")

se adaugă alin (4) "Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin (1) următoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative;
b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,
c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare."

Ce prevede alin 1: "(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă."

5. Martorul poate refuza să dea declarații nefavorabile lui

 Art. 273 dupa alin (3), se introduce un nou alineat alin 4:

"(4) Nu constituie infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului și nici simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora."

6. Sporul de pedeapsă, limitat la trei ani 

La articolul 39, alineatul (1) literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.

c) Când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim.

e) Când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se adaugă pedeapsa amenzii potrivit dispoziţiei de la lit. c)

7. Eliberarea condiționată, relaxată drastic: deținutul poate fi eliberat dacă a executat jumătate din pedeapsă

Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau ce puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.

(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d). (3)

În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.

 8. Se redefinește Grupul Infracțional Organizat

La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupuplui. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Care este prevederea din prezent, de la alineatul 6:

Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

CCR se pronunță joi pe Legile Justiției

Reamintim că pe 19 aprilie, Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe noile sesizări depuse de opoziție la legile justiției.

Amintim că, pe lângă noile legi ale justiției, comisia specială condusă de Iordache are sarcina să modifice codurile ca urmare a deciziilor de neconstituționalitate date de-a lungul timpului de Curtea Constituțională și pentru transpunerea unor directive europene, între care Directiva privind prezumția de nevinovăție, care avea termen luna aprilie.

GRECO critică România pentru Codurile Penale

Reamintim că Grupul de State Împotriva Corupției din Consiliul Europei (GRECO) a făcut referire în raportul lor privind legislația din România și la intențiile de modificarile a codurilor. GRECO susține că, dacă amendamentele propuse vor fi adoptate, vor fi în contradicție flagrantă cu angajamentele internaționale ale României, Convenția Legilor Penale privind Corupția.

Amendamentele la procedura penală de comisia specială sunt percepute de alte țări ca o amenințare la adresa eficienței colaborării judiciare reciproce. Inițial, Iordache dăduse termen pentru amendamente începutul anului - 15 ianuarie, pentru ca la finalul lunii chiar să înceapă sa lucreze pe modificări. În contextul în care acesta a suferit în ianuarie o intervenție chirurgicală de urgența, iar PSD și-a schimbat și guvernul, discuțiile au fost amânate până după finalizarea legilor justției.

CCR a constatat, pe 22 iunie 2017, că dispoziţiile articolului 15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, raportate la art.132 din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituţionale.

Plecând de la aceste premise, Curtea a observat că dispoziţiile art.15 din Legea nr.78/2000 prevăd că tentativa la infracţiunea prevăzută în art.132 din acelaşi act normativ se pedepseşte, fără a se face nicio distincţie în funcţie de modalităţile de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu.