Punctul de vedere a fost trimis Curţii de la Luxembourg în cadrul unui litigiu dintre magistraţii din România şi Guvern privind modificările legilor Justiţiei.
Comisia Europeană spune că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor, potrivit documentului consultat de g4media.ro. Adică, Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă.
Comisia enumeră efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.
Comisia precizează că nu ar fi avut probleme cu înfiinţarea unui nou parchet specializat în România dacă ar fi existat o „justificare obiectivă şi plauzibilă” sau „motive plauzibile legate de buna administrare a justiţiei”. Însă, forul european constată că puterea politică de la București (n.r. - PSD-ALDE, anul trecut, când s-a înființat SIIJ) nu a justificat credibil nevoia unei astfel de Secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor.
Comisia europeană precizează în punctul de vedere trimis CJUE că înfiinţarea SIIJ este criticată în raportul MCV din noiembrie 2018, precum şi în rapoartele GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
În avizul Comisiei de la Veneția transmis guvernului Dăncilă, în 24 iunie acest an, se recomanda reducerea drastică a folosirii ordonanțelor de urgență și se atrăgea atenția că SIIJ riscă să fie un obstacol în lupta anticorupție.
În avizul privind OUG nr. 7/2019 și OUG nr. 12/2019, Comisia de la Veneția critica legiferarea făcută de Guvernul de la București prin intermediul ordonanțelor de urgență, cerând ca numărul unor astfel de acte normative să fie redus drastic.
„Cel mai îngrijorător e faptul că Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanțe de urgență”, se arăta în avizul publicat în 24 iunie.
Un ultim argument al Comisiei Europene împotriva Secției Speciale este cel potrivit căruia această secția s-a înființat pentru transferul anumitor dosare de la DNA la SIIJ. În acest context, în document se menționează că SIIJ „ar putea fi mai predispusă intervenţiilor şi presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituţie consacrată şi consolidată în timp precum DNA”, potrivit g4media.ro.
După înființarea Secției Speciale anul trecut, Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor au deschis mai multe procese în justiţia din România împotriva CSM şi a Inspecţiei judiciare.
Asociaţiile au cerut sesizarea CJUE, iar Curţile de apel Piteşti şi Bucureşti şi Tribunalul Olt au sesizat Curtea de la Luxembourg şi au cerut să răspundă mai multor întrebări: dacă modificările legilor justiţiei, printre care şi înfiinţarea SIIJ, respectă legislaţia europeană sau dacă recomandările MCV sunt opţionale sau obligatorii pentru România.
Pe de altă parte, OUG nr.90/2018 de înființare a Secției Speciale a fost declarată constituțională pe 13 martie anul acesta. Judecătorii constituționali au decis cu majoritate de voturi, că OUG care face ca Secția specială de investigare a magistraților să devină operațională, este în accord cu legea fundamentală.
În prezent, CJUE analizează sesizările, fiind în faza colectării de puncte de vedere de la instituţii.
Un răspuns de la CJUE ar putea veni până în primăvara anului viitor, potrivit unor surse citate de g4media.ro.
