O lege dată la începutul acestui an (Legea 63/2014) elimina prevederea din OUG nr. 144/2008 privind exercitarea profesiilor de asistent medical generalist, asistent medical şi moaşă potrivit căreia aceste categorii se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex. Legea stipula ca asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali să se pensioneaze conform reglementărilor în vigoare, adică femeile cu doi ani înaintea bărbaţilor, ceea ce, potrivit Ministerului Sănătăţii, ar fi dus la pensionarea obligatorie a 4.000 de asistenţi şi moaşe în contextul unui deficit major de personal.
Ulterior, Guvernul a adoptat OUG nr 23/2014, care prevede că "asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex".
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării i-au fost însă semnalate mai multe cazuri de concediere a asistentelor medicale care împliniseră vârsta standard de pensionare, diferită de cea a bărbaţilor.
"Solicităm în mod imperativ încetarea acestei practici de discriminare pe criteriu de sex. Concedierea obligatorie a femeilor din simplul motiv că au atins sau depăşit vârsta legală de pensionare, atunci când aceasta este diferită pentru barbaţi şi pentru femei, constituie o discriminare pe criteriu de sex, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al CNCD remis MEDIAFAX.
Consiliul arată că CJUE, prin hotărârea din 26.02.1986 în cazul M.H. Marshall C.T. and T. - E.I. Area I.B. nr. 152/84, a decis că articolul 5, paragraful 1, din Directiva 76/207 a Consiliului din 1976 (privind egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi condiţiile de muncă) trebuie interpretat în sensul că o politică generală de concediere, implicând concedierea unei femei pentru simplul motiv că ea a atins sau depăşit vârsta la care are dreptul la o pensie de stat şi care este diferită pentru bărbaţi şi pentru femei în virtutea legislaţiei naţionale, constituie o discriminare pe criteriu de sex, interzisă de aceasta directiva.
Hotărârea CJUE privind interpretarea actului comunitar este valabilă pentru toate instanţele naţionale în măsura în care soluţioneaza probleme de drept, potrivit Deciziei din 27.03.1963 Da D. a CJUE.
Raportat la România, prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc limita vârstei de pensionare la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, însă aceste limite se ating gradual, în funcţie de perioada de cotizare. Potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii, încetarea de drept a contractului individual de muncă intervine la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, aminteşte CNCD.
"Prevederile legale mai sus citate trebuie interpretate în sensul în care femeile au dreptul să opteze, fie pentru pensionarea cu doi ani mai devreme decât bărbaţii, fie pentru a lucra până la vârsta legală de pensionare a bărbaţilor. Decizia aparţine exclusiv angajatului, femeie, în mod individual, iar ea trebuie să fie respectată de către angajator", arată CNCD.
Astfel, Consiliul solicită în mod expres tuturor angajatorilor din sistemul public de sănătate să aibă în vedere această interpretare a legii şi, unde este cazul, să revină asupra deciziilor ilegale şi discriminatorii de concediere a femeilor pentru simplul motiv ca au atins limita vârstei de pensionare, diferită de cea a bărbaţilor.
CNCD solicită şi Ministerului Sănătăţii să emită o circulară cu privire la această interpetare şi să înterprindă măsuri pentru eliminarea abuzurilor şi prevenirea altor concedieri discriminatorii.
Consiliul atrage atenţia că, în cazul în care angajatorii din sistemul public nu se conformează jurisprudenţei Curtii de Justiţie a Uniunii Europene, a legislaţiei UE şi a legislaţiei naţionale antidiscriminare, va demara proceduri din oficiu pentru sancţionarea concedierii femeilor, pe motiv de săvârşire a unor fapte de discriminare directă, caz în care va proceda la aplicarea de amenzi contravenţionale între 2.000 şi 100.000 de lei.
