Deşi compania de stat merge pe pierderi, în 2011 CET Govora a achitat 20 de mii de euro,lunar, avocatului Cristian Sârbu şi 10 mii de euro Societăţii Civile de Avocaţi Voinescu şi Asociaţii, pentru preluarea dosarelor în zece litigii.
CET Govora a mai plătit Societăţii Civile Profesionale Dragne aproape 180 de mii de lei, în 2014, pentru asistenţă juridică şi reprezentare în cadrul procedurii de transfer a minelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu, care au aparţinut Complexului Energetic Oltenia.
În 2014 şi 2015, CET a virat şi în conturile firmei Ţuca Zbârcea şi Asociaţii peste 720 de mii de lei pentru consiliere juridică şi reprezentare în faţa instanţelor de judecată.
Verificările ANAF au scos la iveală că reprezentanţii CET Govora au încheiat contractele de asistenţă juridică fără aprobarea Consiliului Judeţean Vâlcea, acţionarul unic al CET Govora. În plus, inspectorii fiscali susţin că aceste cheltuieli sunt nejustificate întrucât firma avea angajaţi şase consilieri juridici.
ANAF a dispus conducerii CET Govora să recupereze sumele facturate fără temei caselor şi cabinetelor de avocatură.
În nota explicativă dată autorităţilor fiscale despre contractele de consultanţă juridică încheiate în 2014, Mihai Bălan, şeful CET GOVORA a precizat că serviciile de asistenţă juridică au fost aprobate în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie, şedinţe la care participă şi reprezentantul Consiliului Judeţean Vâlcea, în AGA CET. De asemenea, Bălan motivează că aceste contracte derivă din complexitatea cazurilor aflate pe rolul instanţelor.
Şi CNADNR, potrivit documentelor obţinute de Realitatea TV, numai în 2013, a apelat la serviciile unei case de avocaturi- Raţiu şi Raţiu în 11 rânduri, pentru diverse contracte de studiu, redactarea unor analize şi asistenţă juridică. În schimbul serviciilor, firma de avocatură a primit peste un milion de euro. Raţiu şi Raţiu este una dintre societăţile de avocaţi care au obţinut, în ultimii ani, cele mai bănoase contracte de la instituţii de stat. Până să-şi faca propria casă de avocatură, Adrian Raţiu a fost partenerul lui Dan Şova, iar la firma lor a lucrat o perioadă şi Victor Ponta.
Şi între 2014 şi 2015, sub ministeriatul lui Şova, CNADNR a virat sume importante în conturile firmei de avocatură Raţiu şi Raţiu. Peste trei milioane de lei.
În 2013, Dan Şova era în fruntea Ministerului delegat pentru proiecte de infrastructură, iar în 2014 a preluat Transporturile. În ambele cazuri, în subordinea instituţiilor se afla Compania Naţională de Drumuri. Deşi se pare că jocurile ar fi fost făcute de către fostul ministru, în CNADNR documentele erau parafate de către directorul general Narcis Neaga, sub supravegherea şefilor Direcţiei Juridice, Mihai Radu Şaptefraţi şi ulterior Andrei Filipescu.
Mai mult, Narcis Neaga a dat şase hotărâri la nivelul Companiei de Drumuri prin care ar fi creat cadrul instituţional pentru a se lucra doar cu ANUMITE case de avocatură. Primul pas a fost făcut în 6 februarie 2014 când, prin decizia lui Neaga, s-a transferat derularea contractelor subsecvente la acordurile-cadru de servicii de consultanţă exclusiv către Direcţia Juridică.
În alt caz, angajaţilor CNADNR li s-a impus să facă "o descriere detaliată a nevoii/riscului juridic identificat, astfel încât societăţile de avocaţi, în baza datelor furnizate, să poată comunica numărul total de ore ce va fi alocat pentru respectivul serviciu juridic". Cu alte cuvinte, să le fie oferite avocaţilor argumente pentru a umfla cât mai mult nota de plată a Companiei de Drumuri.
Contactat telefonic, Narcis Neaga a declarat că toate serviciile s-au derulat legal, fără ca Dan Şova să intervină în vreun fel. Şova nu a putut fi contactat.
În 2013, un studiu al Forumului Economic Mondial, desfăşurat în 140 de ţări, plasa România pe locul 138 din 140 la capitolul „starea drumurilor”. Doar Haiti şi Republica Moldova se situau sub noi. În 2015, raportul aceluiaşi forum ne plasa în fruntea clasamentului în rândul ţărilor europene cu cele mai proaste infrastructuri.
