”Statul român trebuie să aibă o viaţă naţională vie. Numai prin acest caracter naţional el va putea pune la maximum de valoare însuşirile sale, deci energia sa latentă, numai astfel va putea fi un factor real de civilizaţie şi va putea rezista, izolat cum este, în regiunea cu echilibru instabil în care se găseşte”. Aceste cuvinte aparţin marelui om politic liberal, Vintilă Brătianu. Au fost scrise cu prilejul dezbaterilor organizate de Dimitrie Gusti prin Institutul Social Român cu privire la proiectul Constituţiei din 1923. Aceste cuvinte sunt la fel de actuale astăzi, pe cât erau de actuale după încheierea primului război mondial, în contextul unei nevoi acute de a da unitate de acţiune şi o conştiinţă naţională României Întregite, în toate teritoriilor care trăiseră separat până atunci”, a declarat Ciucă, potrivit News.ro.
Șeful Guvernului a arătat că ”dacă ar fi să identificăm cel mai important aport al Constituţiei din 1923, atunci acesta este fără îndoială faptul că a îndeplinit în plan politic şi juridic proiectul naţional de înfăptuire a statului naţional unitar”.
”Aşa cum afirma prim-ministrul Ion. I.C. Brătianu, a fost „un capitol nou în dezvoltarea mai completă şi mai trainică a ţării”. Întregul efort al naţiunii române şi al elitei sale intelectuale, economice şi politice a fost să unească cetăţenii şi instituţiile sub o singură Lege fundamentală, expresia valorilor politice proprii, a proiecţiilor şi a opţiunilor strategice pentru viitor”, a subliniat premierul.
El a menționat, de asemenea, că ”rrolul unei Constituţii scrise este unul preponderent politic şi juridic, mai puţin economic”.
”Constituţiile stabilesc forma de guvernământ, modul de exercitare a puterii, precum şi limitele şi obiectivele puterii, care sunt chiar drepturile şi libertăţile cetăţenilor. De cele mai multe ori, politica economică nu este un obiectiv principal al actului politic fondator al unui stat. Se discută mult prea puţin despre ceea ce numim constituţia economică a unui stat, regulile şi instituţiile fundamentale care au menirea să construiască şi să garanteze stabilitatea şi performanţa economiei naţionale. Cu toate acestea, Constituţia din 1923 nu a fost doar expresia valorilor liberalismului politic adaptat nevoilor societăţii româneşti de atunci şi obiectivului fundamental al creării unui stat naţional unitar”, a spus şeful Executivului.
Premierul a subliniat, în context, că ”prin reglementările sale în domenii precum dreptul de proprietate privată şi limitele acestuia, dreptul la asociere, protecţia factorilor de producţie, regulile privind exploatarea bogăţiilor subsolului sau privind dobândirea imobilelor, Constituţia din 1923 a fundamentat în spiritul timpului liberalismul economic, cu cele două elemente fundamentale: garantarea proprietăţii private şi asigurarea libertăţii contractuale”.
”Modul în care o Constituţie reglementează exerciţiul drepturilor bazate pe instituţia proprietăţii private şi publice, libertatea iniţiatiei private şi domeniul concurenţei determină modul în care va arăta viaţa economică şi socială a naţiunii. În ultimă instanţă, dezideratul unei societăţi mature şi echilibrate este să identifice, în limitele liberalismului politic şi economic, toate soluţiile pentru a elimina excesele politice, economice şi sociale, incosecvenţele şi erorile economiei naţionale, cu scopul unei distribuţii juste a bunurilor economice la nivel social”, a mai spus Ciucă.
Șeful Guvernului a afirmat, totodată, că ”Constituţia din 1923 a României întregite face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române”.
”La 100 de ani de la adoptarea acestei constituţii, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să definitivăm marea operă politică a liberalismului românesc, care a fost, este şi va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societăţii democratice occidentale. Aceasta este promisiunea noastră pentru viitor”, a declarat premierul.
