Cireşele te pot ajuta să dormi mai bine
Un lucru poate mai puţin ştiut despre aceste fructe este că cireşele sunt sursă naturală de melatonină, un hormon care ajută la reglementarea ciclului de odihnă. În timp ce suplimentele de melatonină din comerţ au de obicei efecte secundare (dureri de cap, greaţă, vise ciudate şi ameţeală), cireşele nu au ceva. Sfatul specialiştilor este să mâncăm cireşe cu o oră înainte de culcare.
Cireşele sunt bune pentru inimă şi pentru sistemul circulator
Cercetătorii au descoperit că oamenii care au atacuri de cord tind să aibă niveluri joase de melatonină, ceea ce poate fi reparat de consumul de cireşe. Un compus prezent în cireşe – polifenolul – s-a dovedit a fi benefic în procesul de prevenire a formării de cheaguri de sânge. În plus, antocianina, de asemenea prezentă în cireşe, protejează vasele de sânge de stresul oxidativ, ceea ce implică faptul că cireşele pot ajuta la prevenirea formării de placă arterială.
Cireşele sunt bune pentru creier
Aceiaşi compuşi menţionaţi mai sus – melatonina, polifenolii şi antocianinele – au dovedit efecte benefice asupra funcţiilor cerebrale. Toate trei protejează celulele creierului de stresul oxidativ şi pot juca un rol în prevenirea diferitelor forme de demenţă.
Cireşele sunt un antiinflamator natural
Potrivit specialiştilor, antocianinele reduc inflamarea aproximativ la fel de bine precum medicamentele prescrise de doctor, cu menţiunea că cele din cireşe nu prezintă şi efecte adverse.
Cireşele pot fi considerate medicamentul natural care creşte performanţa
Consumul de cireşe poate ajuta sportivii să scape de durerea post-antrenament care se resimte în muşchi, ceea ce poate rezulta în mai multe zile de antrenament şi mai puţin timp destinat refacerii. Efectul a fost demonstrat atât în ceea ce priveşte alergatul pe distanţă lungă, cât şi antrenamentul de forţă.
Cireşele pot preveni atacurile de gută
Când cei bolnavi de gută – o formă complexă şi foarte dureroasă de artrită – au mâncat cireşe pentru numai două zile, riscul unui atac de gută a scăzut cu 35% comparativ cu situaţia celor care nu au mâncat aceste fructe.
