O analiză a capacităţilor militare ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Rusiei "nu lasă nicio îndoială cu privire la superioritatea militară generală a NATO. Doar în ceea ce priveşte armele nucleare cele două părţi au paritate", au concluzionat Herbert Wulf şi Christopher Steinmetz, autorii studiului.
Informaţiile din studiul lor "nu justifică necesitatea unei creşteri suplimentare şi permanente a cheltuielilor militare în Germania", au scris autorii, adăugând că o "consecinţă logică" a unui buget militar mai mare ar fi reducerea cheltuielilor cu serviciile sociale, educaţie sau măsurile de protecţie a climei.
Pentru studiu, Wulf şi Steinmetz au comparat potenţialul militar al NATO şi al Rusiei pe baza a şase parametri centrali, inclusiv cheltuielile militare.
Cancelarul Germaniei, strategie de supraviețuire în fața lui Trump: "Dansezi cu cine e în cameră"
Ei au descoperit că ţările NATO împreună cheltuiesc în prezent de zece ori mai mult pentru forţele lor armate decât Rusia (1.190 de miliarde de dolari faţă de 127 miliarde de dolari). Chiar şi eliminând cheltuielile SUA şi luând în considerare diferenţele de putere de cumpărare, NATO are încă un avantaj semnificativ (430 de miliarde de dolari faţă de 300 de miliarde de dolari).
NATO are, de asemenea, un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte sistemele de arme majore, membrii Alianţei Nord-Atlantice numărând un total de 5.406 avioane de luptă (inclusiv 2.073 în Europa), comparativ cu 1.026 ale Rusiei. Doar când vine vorba de bombardiere strategice, Rusia aproape atinge paritatea cu Statele Unite (129 la 140), relevă studiul.
Rusia rămâne în urma NATO în multe domenii de armament şi este puţin probabil să poată recupera decalajul în mai puţin de un deceniu, spun autorii, adăugând că Alianţa are, de asemenea, un număr mai mare de soldaţi sub arme, precum şi o resursă mai mare de rezervişti.
Ţările din NATO domină piaţa globală de arme, cu peste 70% din vânzările totale. "În loc de o reînarmare suplimentară, superioritatea convenţională existentă a NATO ar trebui să fie o oportunitate de a pregăti şi de a lansa iniţiative de politică de control al armelor, cel puţin în Europa", afirmă cercetătorii.
Potrivit autorilor, primul pas ar trebui să fie salvarea tratatului de dezarmare New START, singurul tratat major de control al armelor nucleare rămas între SUA şi Rusia.
