În orice moment, locuitorii Capitalei se pot îmbolnăvi de hepatită sau tuberculoză doar circulând cu autobuzele, tramvaiele sau metroul. De vină nu sunt mijloacele de transport, ci consumatorii de droguri. Sunt tot mai mulţi, ajung să sufere de boli contagioase şi nici nu se pot trata pentru că din bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog au dispărut 3 milioane de euro.
"Acum 12 ani, când am intrat în sistem, nu aveam epidemie de HIV, nu avem epidemie de TBC multidrog rezistent", a spus Alina Dumitru, director al ONG Sens Pozitiv.
Dar avem toate aceste epidemii în 2017, cel puţin în rândul consumatorilor de droguri, care ajung să aibă şi alte boli infecţioase. Iar cei mai mulţi dintre români rămân în zadar departe de droguri şi etnobotanice.
"Consumatorul de droguri se suie în mijlocul de transport în comun şi transmite către populaţia generală", a mai precizat Alina Dumitru.
În practică, consumatorii de droguri nu au de unde să cumpere siringi şi le refolosesc pe cele găsite. Astfel, un consumator de droguri ajunge de multe ori să fie bolnav în același timp de hepatită, tuberculoză şi HIV. Statul oferă ace noi cu o singură condiţie: datele personale.
Conform Monicăi Dan, reprezentant al Asociaţiei Române Anti-Sida, statul cere următoarele date: nume, prenume, CNP. "Oamenii nu doresc să facă acest lucru şi nu mai apelează la servicii", a precizat ea.
ONG-urile care ofereau medicamente, siringi noi și consiliere împotriva tentației drogurilor au rămas fără finanțare, după ce Agenţia Naţională Antidrog a pierdut 3 milioane de euro din bugetul său.
"Banii au fost prevăzuţi într-o hotărâre de Guvern, noi am considerat - în baza strategiei naţionale - că avem nevoie de sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale. A fost emis un ordin al ministrului de Interne ca noi să putem implementa acea hotărâre de Guvern. A venit şi bugetul, ştiţi că a fost un buget dezbătut foarte mult, pe solicitările noastre banii nu au existat, au fost scriptic", a precizat Sorin Oprea, director Agenţia Naţională Antidrog.
Astfel, doar pe hârtie au rămas şi planurile de vindecare a consumatorilor.
Eugen Hriscu, director ştiinţific al ALIAT, a precizat că ONG-urile au decis să suspende orice colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog.
Pe de altă parte, directorul ANA spune că este într-o relaţia bună cu ONG-urile: "Suntem într-o relaţie foarte bună şi vă spun foarte sigur că vom rămâne într-o relaţie foarte bună".
ONG-urilor caută acum finanţare externă pentru a putea continua proiectele, iar oficialii Agenţiei Naţionale Antidrog promit să facă rost de cele 3 milioane de euro.
"Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la situația actuală din domeniul prevenției consumului de droguri, al bolilor transmisibile și al politicilor publice deficitare din domeniu, politici care sunt gestionate în particular, instituțional, de către Agenția Națională Antidrog. Programele de interes național trebuiau lansate încă din 2015, pentru că vorbim de Strategia Națională Antidrog, din păcate, suntem în 2017 și nu vor fi lansate nici în acest an", a declarat marți, într-o conferință de presă, directorul executiv al Fundației Parada, Ionuț Jugureanu, conform Agerpres.
El a explicat că, practic, la jumătatea perioadei de implementare a Strategiei Naționale Antidrog, se poate vorbi de zero rezultate.
"Anul trecut, ANA avea buget aferent lansării acestor programe de interes național, însă nu a lansat documentația la timp și practic banii au reintrat în bugetul național. Anul acesta a lansat licitațiile, după care a constatat că nu are buget aferent acestora", a precizat Jugureanu.
Medicul psihiatru Eugen Hriscu, director științific al Asociației ALIAT, a arătat că problemele asociate consumului de droguri nu se limitează strict la consumatori, ci ele generează o problemă de sănătate publică, prin faptul că aceste persoane ajung să se infecteze cu HIV, să aibă tuberculoză, și pot transmite bolile mai departe.
"De aceea, instituțiile statului au o responsabilitate nu atât privind consumatorii înșiși, cât privind sănătatea publicului și sănătatea publică. De asemenea, au o responsabilitate față de imensele costuri asociate tratării și menținerii pe ajutor social a acestor oameni în comparație cu ce ar însemna prevenirea și tratamentul precoce al acestor probleme", a spus Hriscu.
În opinia sa, este momentul ca statul să-și asume responsabilitatea pentru afectarea sănătății publice prin lipsa unor programe coerente.
"Pentru noi este clar că nu mai putem să sperăm după trei ani de amânări și promisiuni că lucrurile se vor mai îndrepta, așa că am ales să oprim această colaborare cu toate riscurile pe care le comportă un asemenea gest și să așteptăm ca statul să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă cu acești oameni și cu copiii care consumă, cu părinții lor, cu societatea afectată de acest fenomen", a mai spus Hriscu.
El a prezentat o serie de date privind sănătatea publică din România, care, spune el, nu sunt încurajatoare.
"Conform datelor furnizate de instituțiile internaționale, (...) România este țara cu cel mai mare număr de bolnavi cu tuberculoză multidrog rezistentă din Uniunea Europeană, care, de asemenea, poate fi asociată consumului netratat de droguri. (...) Deja în România a fost semnalată că avem, în București, o epidemie de HIV. În ultimul timp, acestea au mai scăzut, dar în continuare avem un număr mare de cazuri noi de consumatori de droguri injectabile care se infectează HIV și care au posibilitatea de a transmite mai departe în populația generală, de exemplu prin încarcerare, virusul HIV și al hepatitelor", a menționat Hriscu.
Acesta a atras atenția că, la momentul actual, dacă o persoană constată că are un copil dependent de droguri, nu există o instituție publică unde să se adreseze, în timp ce programele de prevenire a consumului de droguri în școli sunt "ridicole".
"Cred că ceea ce face diferența nu sunt atât banii, deși sigur la asta se ajunge, este vorba de o atenție și un interes din partea statului pentru a dezvolta programe de prevenire la tineri, programe de tratament la persoanele care ajung dependente, apoi programe de îngrijire a oamenilor care, în urma dependenței, ajung în stradă, ajung fără acte, ajung fără bani, și acești oameni trebuie ajutați", a arătat Eugen Hriscu.
El a mai afirmat că, la momentul actual, România depășește media europeană în ceea ce privește consumul de droguri tari, ceea ce reprezintă un semnal puternic de alarmă că, în lipsa unor intervenții din partea statului, lucrurile vor merge înspre mai rău.
"În momentul de față avem nevoie ca societatea să știe că sănătatea publică este în pericol prin absența acestor servicii. Mesajul meu este să nu considerați că este vorba de o chestiune de nișă, de droguri, de drogați, săraci, homeleși, deși e vorba și despre ei, populațiile în această situație sunt cele mai vulnerabile la aceste probleme, dar că întreaga societate poartă povara acestor efecte și se constată prin creșterea numărului cazurilor de HIV. (...) În lipsa unor intervenții din partea statului, lucrurile vor merge înspre mai rău. Și mă refer la intervenții de prevenire și tratament pentru că, din păcate, investiția statului în acest moment merge aproape exclusiv spre poliție și încarcerare", a mai spus Hriscu.
