Oamenii s-au strâns deja luni dimineață în jurul orei 11.00 la sediul USR din București, pe șoseaua Kiseleff. Au mers apoi la sediul PNL, urmând să ajungă și la sediul PSD. Protestatarii sunt împotriva certificatul verde COVID să nu fie obligatoriu în România.
Participanţii la protest au venit cu steaguri tricolore şi au scandat „Libertate, fără certificate!", "Vrem tratamente, nu experimente!", "Nu votaţi, nu ne vaccinaţi!". Manifestanții au fixat mai multe suluri de hârtie igienică de gardul din jurul sediului USR și de poarta de la intrarea în clădire.
Potrivit Realitatea PLUS, sunt parlamentari care spera ca numărul infectarilor sa scada mai mult, pentru a nu mai fi impus certificatul COVID.
Majoritatea județelor se află în continuare în scenariul roșu, cele mai mari rate de infectare fiind raportate în Ilfov, Bihor, Timiș, Cluj, alături de Capitală.
Protestul din București vine după cele câteva manifestații ce au avut loc în weekend în țară, la Botoșani, Sibiu, împotriva restricțiilor și a certificatului verde obligatoriu la locul de muncă.
Legea privind obligativitatea certificatului verde COVID-19 la locul de muncă a fost respinsă în Senat la sfârșitul lunii octombrie, iar acum se află în Camera Deputaților, în comisiile de specialitate. Deocamdată, dezbaterile au fost sistate , după ce premierul demis Florin Cîțu a declarat că, în actuala formă, proiectul ar fi discriminatoriu, pentru angajaţii de la privat, deoarece include doar pentru angajații de la stat perioada de grație de 60 de zile în care aceștia se pot testa gratuit.
Declarația acestui a venit după ce PSD și PNL anunțaseră, joia trecută, după negocierea capitolului pe sănătate pentru formarea Guvernului, că s-a căzut de acord asupra unor noi amendamente la proiectul de lege privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă.
Ce prevede proiectul Legii certificatului verde COVID-19
Proiectul de lege care prevede introducerea certificatului verde COVID pentru personalul medical, dar și în cazul instituțiilor publice, inclusiv Parlamentul, și în clădirile de birouri a fost respins de Senat în 27 octombrie.
Potrivit formei iniţiatorilor, PNL şi UDMR, propunerea legislativă stipulează că certificatul atestă îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: trecerea a cel puţin 10 zile de la vaccinarea cu schema completă împotriva virusului SARS-CoV-2; trecerea prin boală şi încadrarea între a 15-a şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu acest virus şi rezultatul negativ certificat al unui test RT-PCR (valabilitate 72 ore) sau antigen rapid (48 de ore).
Proiectul de act normativ prevede că personalul unităţilor sanitare publice şi private, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii, din cadrul caselor de asigurări de sănătate, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne şi unităţilor subordonate, precum şi din cadrul laboratoarelor de analize medicale este obligat să prezinte certificat digital al UE privind COVID-19.
Printr-un amendament, a fost adăugat personalul unităţilor de asistenţă medicală profilactică şi curativă şi persoanele fizice care activează ca furnizori de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente.
Pentru personalul din cadrul unităţilor publice şi private care face dovada unei afecţiuni ce reprezintă contraindicaţie la vaccinare şi e stabilită de un medic de specialitate conform normelor medicale în vigoare, activitatea de testare se organizează cu suportarea costurilor de către angajator.
Pentru unităţile private, costurile privind activitatea de testare pentru virusul SARS-CoV-2 sunt suportate conform procedurilor stabilite la nivelul acestora, se mai arată în propunerea legislativă amendată în comisiile de specialitate ale Senatului.
În caz contrar, potrivit sancțiunilor propuse până în acest moment, „raporturile de serviciu în baza cărora îşi desfăşoară activitatea personalul din unităţile publice şi private care nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 se suspendă de drept, fără plata drepturilor salariale, pe o perioadă de 30 de zile. Suspendarea se constată prin dispoziţia scrisă a organului de conducere al unităţii. În situaţia în care personalul din unităţile publice cumulează 30 de zile de suspendare, raportul de serviciu încetează de drept”.
Nerespectarea obligaţiilor care revin în sarcina persoanelor juridice reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, mai prevede proiectul.
