"Am aşteptat această zi timp de 57 de ani şi a venit", şi-a exprimat satisfacţia Hideko, sora lui Hakamada şi principala sa susţinătoare, relatează AFP citată de Agerpres.
Japonezul a petrecut peste patru decenii pe culoarul morţii după condamnarea sa, în 1968, la pedeapsa capitală pentru asasinarea şefului său şi a trei membri ai familiei acestuia.
Iwao Hakamada a mărturisit crimele după mai multe săptămâni de interogatorii în detenţie, dar apoi a retractat totul. De atunci el, şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia, însă pedeapsa a fost confirmată în 1980.
Fost boxer de profesie, bărbatul a fost eliberat în 2014, un tribunal recunoscând îndoielile privind vinovăţia sa plecând de la testele ADN efectuate pe hainele însângerate, piesa de rezistenţă a acuzării, şi luând decizia de a-i oferi șansa unui nou proces.
Patru ani mai târziu, respectiv în 2018, bărbatul a avut parte de o "surpriză". Mai exact, la apelul parchetului, Înalta Curte din Tokyo a pus la îndoială fiabilitatea testelor ADN şi a anulat decizia din 2014.
Curtea supremă japoneză a anulat la finalul anului 2020 decizia care îl împiedica pe Hakamada să fie judecat din nou în încercarea de a-şi obţine achitarea.
Apropiaţii săi acuză sechelele psihologice cu care Hakamada a rămas în peste patru decenii de detenţie, temându-se în fiecare zi că ar putea avea loc execuţia sa prin spânzurare.
În ultimii ani, cererile de revizuire a procesului s-au înmulţit în arhipelagul nipon, din cauza schimbărilor în justiţie, între care şi introducerea de jurii populare pentru crimele grave şi a faptul că procurorii trebuie să prezinte probele materiale acuzării. Nu la fel stăteau lucrurile în trecut, iar asta ducea la situaţia în care mărturisirile deveneau principalele elemente probatorii.
Japonia este, alături de SUA, una dintre ţările industrializate şi democratice care încă recurg la pedeapsa capitală, cu care opinia publică din Japonia este în mare parte favorabilă.
