Potrivit CNAS, la solicitarea acestei instituţii, Curtea de Apel a emis, în 19 iunie, certificatul de grefă în baza căruia se pune în aplicare această sentinţă. O zi mai târziu, CNAS a solicitat în scris avocatului care i-a reprezentat în instanţă pe cei şapte asiguraţi să menţioneze, pentru fiecare în parte, casa de asigurări de care aparţin aceştia, farmacia aleasă în mod liber de ei şi furnizorii de servicii medicale care prescriu tratamentele.
La 24 iunie, CNAS a primit răspunsul avocatului, prin care au fost puse la dispoziţia Casei Naţionale datele solicitate. În baza acestor date, în aceeaşi zi, CNAS a emis ordine prin care a mandatat casele de asigurări de sănătate de care aparţin cei şapte bolnavi să încheie contracte cu furnizorul de medicamente menţionat în adresa de răspuns a avocatului, pentru asigurarea cât mai rapidă a tratamentelor. Aceste ordine au fost transmise, miercuri, caselor de asigurări de sănătate, iar joi, toate cele cinci case de asigurări la care sunt arondaţi cei şapte pacienţi au încheiat acte adiţionale cu furnizorii de medicamente.
"Am solicitat în scris domnului avocat ca, în calitate de reprezentant legal al celor şapte pacienţi, să îi informeze despre faptul că se pot prezenta la farmaciile alese de către aceştia, pentru a-şi ridica medicamentele. Tot în cursul zilei de astăzi (joi - n.r.), atât casele de asigurări de sănătate, cât şi farmaciile, contactează pacienţii, pentru a-i informa că pot intra în posesia medicamentelor, în baza prezentării prescripţiei medicale", mai spun reprezentanţii CNAS.
Şapte bolnavi de cancer, care au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii şi CNAS, au câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamente compensate în proporţie de 100%, decizia fiind pusă în executare de îndată.
Cele trei instituţii ale statului - Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) - sunt obligate, printr-o decizie luată de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală.
"Obligă pârâţii să asigure reclamanţilor următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Popescu Alma Iuliana, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Onofrei Mircea Gabriel, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Mitrache Elena Aura, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Drăgan Viorica, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Groper Alexandru, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Imets Joszef-Aba, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Ursache Robert Sebastian", se arată în decizia Curţii de Apel.
Hotărârea, chiar dacă este executorie şi se aplică de îndată, nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă de Guvern, Ministerul Sănătăţii şi CNAS.
CNAS a anunţat că va contesta sentinţa, pentru că medicamentele solicitate de reclamanţi nu se află pe lista de compensate şi gratuite.