Zona de centru-vest din Bucureşti are cel mai mare potenţial din punct de vedere al dezvoltărilor de clădiri de birouri, având infrastructură bună, stoc redus de spaţii şi o rată de neocupare mică, în condiţiile în care Floreasca-Barbu Văcărescu, vedeta ultimilor ani, devine riscantă, potrivit JLL.
"În următorii 2-3 ani, cererea pentru terenuri va creşte în primul rând pentru dezvoltări de birouri, apoi pentru celelalte segmente comerciale şi abia apoi pentru rezidenţial. În ceea ce priveşte amplasarea proiectelor, aceste vor fi construite în zone cu risc minim, adică în Bucureşti şi cât mai aproape de zonele «fierbinţi», respectiv Piaţa Victoriei, zona Centru Nord, Floreasca-Barbu Văcărescu, Dimitrie Pompei şi Centru Vest. Celelelalte zone reprezintă un risc mai mare, iar un dezvoltator îşi doreşte să fie în una din zonele în care nu există risc", a declarat Attila Peli, şeful departamentului de terenuri şi dezvoltare în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL, citat de Mediafax.
În opinia sa, în perioada următoare zona de Centru-Vest, unde există un stoc mic de birouri - circa 70.000 de metri pătraţi şi un grad redus de neocupare - 5,6% va creşte, aceasta beneficiind totodată şi de infrastructură dezvoltată şi de o conexiune bună cu restul oraşului.
"Această zonă are potenţial mare şi devine apetisantă. Floreasca tinde să fie saturată, începe să fie riscantă pentru că se livrează prea multe proiecte, iar rata de neocupare este mare, se apropie de situaţia din Pipera Nord. Au fost mulţi dezvoltatori care au securizat terenuri în zonă, probabil, fără să ştie unii de alţii", a adăugat Pelli.
Gradul medie de neocupare s-a redus cu 1,6 puncte procentuale anul trecut, la 14,4%, la un stoc de 2,08 milioane de metri pătraţi, cu un vârfuri de 36,25% în Băneasca şi de 35,4% în Pipera Nord.
De asemenea, gradul de neocupare în Floreasca-Barbu Văcărescu este de 19,9%, în zona Piaţa Victoriei - 10,7%, în zona Centru Nord - 8,3%, în zona de Sud - 24,6%, în Centru - 12,5%. În zona de vest şi de centru vest se înregistrează cele mai mici rate de neocupare, de 3,1% respectiv 5,6%.
Piaţa de birouri a fost cea mai puţin lovită de criza de pe sectorul imobiliar din România, iar anul trecut a înregistrat niveluri record atât din punct de vedere al tranzacţiilor încheiate (circa 300.000 metri pătraţi, în creştere cu 22% faţă de 2012), cât şi a livrărilor de noi spaţii (120.000 metri pătraţi, creştere de 2,5 ori).
Consultanţii de la JLL estimează o continuare a trendului ascendent pe acest segment şi în acest an şi mai mult, o creştere a numărului de companii noi intrate pe piaţă. Anul trecut, jumătate de suprafaţa de birouri tranzacţionate a reprezentat chiriaşi noi, extinderi de spaţii şi mutări din clădiri, gen vile, în imobile moderne, ceea ce a reprezentat o creştere cu 65% faţă de anul precedent.
"Pe piaţa de birouri se va înregistra o creştere a livrărilor de noi proiecte, deoarece dezvoltatorii simt că piaţa se întoarce, că începe să crească. Dezvoltatorii vor să construiască aceste proiecte pentru a fi gata pentru momentul în care cererea revine", au declarat reprezentanţii JLL, care estimează că vor fi finalizate în acest an proiecte totalizând 120.000-140.000 de metri pătraţi.
Ei au adăugat că Bucureştiul concurează pentru atragerea de companii în special cu Cracovia, Praga, Varşovia şi Bratislava.
"Bucureştiul este atractiv pentru salarii, dar şi pentru pregătirea experţilor comparativ cu alte oraşe secundare din Polonia. De exemplu, faţă de Praga, Bucureştiul este de 3 ori mai ieftin pentru un o companie din domeniul BPO. În general, Cehia este de trei ori mai scumpă decât Bucureştiul. Sunt multe companii care se extind, aduc noi divizii, cum este cazul Honeywell, care se extinde în fiecare an cu o nouă divizie", a declarat Gijs Klomp, managing director JLL.
În ceea ce priveşte nivelul chiriilor pe piaţa de birouri, în ultimii doi ani, acestea s-au menţinut 18,5 euro pe metru pătrat pe lună în clădirile foarte bune din centru, coboară la 14 euro pe metru pătrat pe lună în zone semicentrale şi la 10 euro la periferie.
"Chiria efectivă este mai redusă deoarece există încă pe piaţă pachete de facilităţi oferite de către proprietarii de clădiri, gen perioade cu chirie zero, finanţarea amenajărilor de spaţii etc. Perioadele de chirii zero sunt cuprinse între 1 lună şi un an. Chiriile au ajuns la un minim, nu vedem o continuare a scăderii. Este important pentru chiriaşi să ştie acest lucru, mai ales cei care au aşteptat în ultimii doi ani o scădere a chiriilor. Nivelul de acum este în plaja corectă, iar singurul lucru care va face diferenţa între clădiri va fi pachetul de facilităţi oferit de proprietari", a declarat Maria Florea, şeful departamentului birouri Jones Lang LaSalle.
Reprezentanţii companiei au menţionat că proprietarii de birouri preferă să acorde anumite scutiri de chirii sau alte facilităţi pe perioade scurte de timp, în detrimentul unei reduceri a chiriei contractuale pentru a nu fi afectată valoarea imobilului respectiv.
În acelaşi timp, ei spun că acum este un moment oportun pentru chiriaşi să semneze contracte pe perioade lungi de timp pentru că într-o perioadă de 5-7 ani, chiriile vor creşte.
