O echipă de cercetători din Belgia a analizat eşantioane de materii fecale prelevate de la peste 1.000 de voluntari şi a observat că două familii de bacterii erau prezente în mod constant în număr mai mic la persoanele depresive, inclusiv la cele aflate sub tratament cu medicamente antidepresive.
Un studiu efectuat pe un grup de control alcătuit din 1.000 de olandezi a confirmat aceste concluzii ce susţin existenţa unei asocieri statistice între numărul anumitor bacterii şi starea sănătăţii mintale, se arată în articolul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Microbiology.
Cercetarea nu demonstrează o legătură cauzală, subliniază însă Jeroen Raes, unul dintre autorii principali, potrivit căruia înţelegerea legăturii dintre intestin şi creier se află încă în fază incipientă.
Despre familiile de bacterii în cauză - Coprococcus şi Dialister - se ştie că au proprietăţi antiinflamatorii.
De asemenea, ''se cunoaşte faptul că inflamaţia ţesuturilor nervoase joacă un rol important în depresie. Aşadar, de aici ipoteza noastră conform căreia cele două au într-un fel legătură una cu alta", a explicat pentru AFP profesorul de microbiologie de la Katholieke Universiteit Leuven.
''Ideea că substanţele din metabolismul microbian pot interacţiona cu creierul nostru - şi, prin urmare, (pot influenţa) comportamentul şi sentimentele noastre - este interesantă", a recunoscut Jeroen Raes.
Până în prezent, majoritatea studiilor au fost realizate pe şoareci sau pe un număr redus de persoane, iar rezultatele au fost mixte şi contradictorii, a subliniat cercetătorul pentru AFP.
300 milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Uneori calificată drept o "epidemie tăcută", această patologie reprezintă una dintre principalele cauze ale celor 800.000 de sinucideri înregistrate în fiecare an.
În numeroase ţări, antidepresivele se numără printre cele mai prescrise medicamente contra acestei probleme de sănătate, însă această cercetare ar putea deschide calea către noi tipuri de tratamente, estimează Jeroen Raes. "Chiar cred că este o cale de urmat - utilizarea unor combinaţii de bacterii pe post de tratament", a precizat cercetătorul.
