Ce conțin propunerile avansate de BNR:
Forma adoptată a:
Art.1. alin.1 “Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre persoanele fizice şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra persoanelor fizice.”
Următorul text care să remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
Art.1. alin.1 “Prezenta lege se aplică tuturor contractelor de credit ipotecar pentru investiții imobiliare încheiate între consumatori şi creditori.”
Forma adoptată a:
Art.1 alin.2 “Prezenta lege reglementează dreptul debitorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”
Următorul text care să remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
Art.1 alin.2 “Prezenta lege reglementează dreptul consumatorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra acestui bun ipotecat în favoarea creditorului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”
Forma adoptată a:
Art.1 alin.3 “Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.”
Următorul text care să remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
Art.1 alin.3 “Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa izvorând dintr-un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil este garantată inclusiv cu fideiusiunea unuia sau mai multor codebitori.”
BNR propune introducerea unui nou articol destinat definirii noțiunilor, articolul 2, alin 1, prin care să se remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare, cu următorul conținut:
“Art. 21. În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos, au următoarele semnificații:
a) consumator – are înțelesul prevăzut la art.7 alin1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările și completările ulterioare;
b) codebitor – consumatorul, definit potrivit lit. a, obligat în solidar cu debitorul la plata creditului, care a participat cu venituri la accesarea creditului și a semnat contractul de credit împreună cu acesta, inclusiv soțul/soția debitorului;
c) creditor – instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul creditorilor pentru darea în plat, precum și cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor;
d) instituție de credit – are înțelesul prevăzut la art.4 alin.1) din Regulamentul (UE) nr.575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012;
e) instituție financiară nebancară – are înțelesul prevăzut la art.5 lit.c din Legea nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu completările și modificările ulterioare;
(noțiunea de „cesionari ai creanțelor deținute asupra consumatorilor” poate fi definită cu ajutorul Ministerului Justiției, în mod specific acestui proiect de lege)
f) Registrul creditorilor pentru darea în plată – Registrul gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice (sau de către Banca Națională a României) în care sunt înregistrați creditorii care au fost de acord să adere la Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în baza Notificării transmise de aceștia. Registrul este publicat pe site-ul MFP/BNR și funcționează potrivit Normelor Metodologice emise de către MFP/BNR în acest sens.
Forma adoptată a:
Art.3. Alin.1“Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege.”
Următorul text care să remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
Art.3 alin.1 “Prin derogare de la dispoziţiile art.1492 și art.1516 din Codul civil, consumatorul are dreptul să stingă creditul ipotecar pentru investiții imobiliare prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la art. 4.”
BNR propune introducerea unui nou alineat în cadrul articolului 3, prin care să se remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare, cu următorul conținut:
“Art.3 alin.2 Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul Prima casă și reglementate prin Ordonanța de urgență a guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă, cu modificările și completările ulterioare
Forma adoptată a:
Art.4 lit.b “între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor, s-a încheiat un contract de credit;”
Următorul text care să remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
Art.4 lit. b “între părţi s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depășea echivalentul în lei a 150.000 EUR, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință;”
De asemenea, în temeiul acelorași considerente invocate anterior, BNR propune completarea condițiilor menționate la art. 4 cu următoarele alineate prin care să se remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare:
a) Art.4 lit.d “bunul imobil ipotecat este locuit de către consumator/codebitor și/sau de către rude de până la gradul II;”
c) Art.4 lit. f “obligațiile lunare de plată către creditor, aferente contractului de credit pentru care se solicită darea în plată, raportate la veniturile nete ale consumatorului împreună cu veniturile codebitorilor, depășesc 65%;”
Art.4 alin.2 “în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri imobile, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege, consumatorul are obligația să ofere în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului. În cazul în care unul sau mai multe bunurile imobile ipotecate nu sunt în proprietatea exclusivă a titularului contractului de credit garantat cu ipotecă, este necesar acceptul coproprietarului/proprietarului/bunului ipotecat, exprimat în formă autentică. Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor ipotecare în situația în care garanțiile aferente acestora și constituite asupra unor bunuri imobiliare fac obiectul unui concurs de ipoteci.”
Art.4 alin.3 “Prin excepție de la alin. 2, consumatorul care a încheiat 2 contracte de credit cu același creditor, garantate cu ipotecă de rang I, respectiv de rang II, asupra unuia sau mai multor bunuri imobile cu destinație de locuință, poate iniția procedura dării în plată referitoare la acel/acele imobil(e) numai pentru un singur credit (cel mai mare).”
Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată: Nu putem accepta plafoane
Deputatul Daniel Zamfir a declarat, vineri, în cadrul unei intervenții telefonice, la Realitatea TV, că acceptarea plafoanelor, ca cel propus de BNR, ar însemna o discriminare pentru cei care au luat împrumuri mai mari de 150.000 de euro.
"Înțeleg că este vorba de un plafon de 150.000 împrumutul, și în anumite condiții. Se pare că BNR a preluat condițiile Legii dării în plată din Spania. Acolo despre asta se vorbea, despre un plafon și anumite condiții. Tocmai aici avem o problemă. Noi nu putem accepta plafoane și criterii, din două motive: ar fi o discriminare, i-am discrimina pe cei care au luat împrumuri mai mari de 150.000 și, legea asta cu criterii și plafoane tocmai a fost criticată de toate instituțiile europene, ca fiind una neoperabilă și tocmai că produce discriminare.
Parlamentul European, în baza plângerilor cetățenilor din Spania, că nu au putut beneficia de Legea dării în plată din cauza acestor criterii și plafoane, a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului spaniol să schimbe legea și cere Comisiei Europene să elaboreze noi acte legislative și să modifice directiva. Dacă Europa constată că legea dării în plată cu criterii și plafoane nu e aplicabilă în Spania, de ce să o aplicăm noi în România? Nu am văzut amendamentele BNR și după ce intru în posesia lor, vom analiza. Vor avea posibilitatea toți colegii să analizeze amendamentele", a spus Zamfir.
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR: Plafonul de 150.000 de euro se referă la creditul primit, nu la valoarea locuinței
Bogdan Olteanu a precizat, în direct la Realitatea TV, că propunerea privind introducerea plafonului de 150.000 de euro propus în cazul legii dării în plată se referă la creditul primit de persoana în cauză și nu la valoarea imobilului deținut de aceasta. Olteanu a subliniat că nu este vorba de discriminare în acest proiect. Întrebat fiind de modelul instituit în Spania, care a dat greș, viceguvernatorul a explicat că există diferențe majore între proiectul românesc și cel spaniol.
"Modelul acestui proiect nu este discriminator sau este la fel de discriminator ca plafonul pentru prima casă sau pentru ajutoarele sociale. Legislația unei țări introduce plafoane astfel încât numai cei care nu au averi importante să beneficieze. Acestea nu sunt discriminări, sunt identificări ale persoanelor care se află în nevoie, pentru a fi ajutate de societate în baza resurselor bugetului. În Spania, de exemplu, este vorba de o înghețare pe trei ani a plății ratelor, plafoane de venit extrem de dure și de faptul că cetățeanul e cel care trebuie să-și vândă locuința și apoi să plătească băncii. Sunt criterii diferite. Noi am încercat să propunem un nivel de la care să înceapă discuția, un nivel de definire a ceea ce înseamnă persoana în nevoie. Nu cred că putem spune că toți cei care au credite la bancă sunt în nevoie", a conchis Bogdan Olteanu.
Referitor la Prima Casă și la aplicarea legii dării în plată în privința acestui program, viceguvernatorul a declarat că BNR a propus ca acest lucru să fie evitat, pentru că altfel s-ar ajunge la imposibilitatea practicării programului Prima Casă.
În schimb, băncile continuă ofensiva împotriva legii dării în plată. După Raiffeisen și CEC Bank, o altă bancă ia în calcul majorarea avansului la creditele ipotecare.
Bancpost a majorat avansul pentru creditele ipotecare, la 33% pentru împrumuturile în lei şi la 43% pentru cele în euro, în contextul în care legea dării în plată ar putea fi aprobată, după ce Raiffeisen Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat o astfel de măsură.
Potrivit datelor afişate pe site-ul băncii, clienţii pot lua un credit imobiliar sau ipotecar cu un avans de minim 33% pentru finanţările în lei şi de cel puţin 43% pentru cele în euro.
Anterior, instituţia de credit practica un avans de 15% la creditele ipotecare în lei şi de 25% la împrumuturile în euro.
Totodată, pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă, Bancpost a diminuat valoarea maximă finanţată, la 57% din valoarea garanţiei, de la 75%.
"Proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare, prin trecerea de la creditarea personală, susţinută de o garanţie reală imobiliară, la un produs de finanţare a activelor. În acest sens, suntem datori să acţionăm în spiritul reglementărilor prudenţiale pentru administrarea riscului. Astfel, Bancpost a decis modificarea condiţiilor de creditare aplicate creditelor ipotecare, atât pentru cele în lei, cât şi pentru euro, avansul solicitat la contractarea unui împrumut fiind de 33% la lei, şi respectiv 43% la euro", au declarat pentru Mediafax reprezentanţii băncii.
Mugur Isărescu: Este o reacție normală
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că reacţia băncilor "este una normală, întrucât acestea lucrează cu banii deponenţilor, pe care trebuie să-i poată da înapoi în orice moment, iar legea trebuie modificată, pentru a ajuta doar cetăţenii în dificultate".
"Cred că dacă textul legii ar fi pus în concordanţă cu expunerea de motive, adică să-i ajute pe cei care au probleme sociale, deci legea nu s-ar referi la bunuri imobile care pot să însemne bucăţi de pământ, clădiri neterminate, orice, ci la clădiri rezidenţiale, la locuinţa unui om care ajunge într-o situaţie dificilă, să nu poată să dea banii înapoi. Deci dacă s-ar pune în concordanţă ceea ce s-a spus că se urmăreşte, cu textul legii, eu cred că ... nu ar strica", a punctat Isărescu.