În fața magistraților, Cornel Dinicu a recunoscut că autorizația ISU a fost cerută „târziu”, abia după ce pensiunea Ferma Dacilor a fost supusă unui control, în anul 2019.
Omul de afaceri dă vina pe „sistemul greoi, pe oamenii de la Primărie și Consiliul Județean” pentru lipsa autorizației de construire. Dinicu a spus că a luat „toate măsurile necesare pentru împiedicarea acestui dezastru” și că demersurile privind obținerea autorizațiilor ISU fuseseră deja planificate.
Inițial, patronul plănuia să construiască în locul pensiunii o fermă bio, dar planurile i-au fost date peste cap după ce vulpile i-ar fi ucis păsările pe care le deținea.
„Știu că sunt acuzat de săvârşirea infracțiunii de distrugere, am luat toate măsurile necesare pentru împiedicarea acestui dezastru, respectiv, în jurul anului 2019, aproximativ, când am început demersurile în vederea obținerii autorizațiilor ISU şi toate celelalte autorizații de funcționare, de fapt primul punct de pornire a fost prima săpătură în vederea obținerii autorizației de construire cu privire la Ferma Dacilor.
Din cauza sistemului foarte greoi, planul urbanistic zonal a durat 4 ani, timp în care am depus diligențe şi am intrat în posesia acestui plan între timp. Apreciez că autorizația de construire nu putea fi niciodată obținută din cauza sistemului greoi şi a oamenilor de la Primărie şi Consiliul Județean care mă întrebau pe mine cum anume să procedez. Menționez faptul că am obținut pe cale judecătorească dreptul de a intabula clădirea în care locuiam eu și familia mea, spații tehnice şi câteva locuri de cazare.
Inițial, clădirea a fost un grajd. fiind construit de la zero acest grajd, nu a existat un proiect inițial de pensiune şi cazare, am vrut să fac o ferma bio, respectiv un business cu livrări la domiciliu, iar ulterior m-am confruntat cu tot felul de situații legat de creşterea animalelor, vulpile mi-au mâncat 1000 de păsări, motiv pentru care am decis să fac şi unități de cazare, în număr de 6 în prima fază, iar ulterior am mai făcut încă 4 unități de cazare, în final rezultând un număr de 14 unități de cazare, restul spații tehnice, precum birou, camere de depozitate, curățătorie.
De când am deschis ferma, respectiv în anul 2011, am depus documente pentru autorizare electrică, autorizare ISU am solicitat târziu, după ce a fost efectuat un control de către lucrătorii de la ISU, în anul 2019. În ceea ce priveşte autorizația electrică, arat că ne-am racordat la curent încă din momentul în care am săpat pentru ferma, respectiv branşarea curentului electric pentru funcționare, branşarea fiind efectuată de către lucrătorii de la Electrica.
Cu siguranță au existat un plan şi o autorizație în acest sens pentru fermă, respectiv pompa de apa. Ulterior nu am mai obținut niciun fel de alta autorizație, deşi am cerut în repetate rânduri mărirea puterii.
Arăt că nu aveam un consum foarte mare în noaptea producerii evenimentului, întrucât dețineam aparate electrice cu un consum scăzut, ne-am instalat butelii de gaze peste tot şi majoritatea funcționau cu buteliile de gaze, iar încălzirea era pe lemne, respective peleti. Precizez că nu era nevoie de o noua autorizație în ceea ce priveşte electricitatea, atât timp cât nu depăşeam consumul din ferma, iar când aveam nevoie, porneam generatoare de producere a curentului electric pentru care era folosită motorina”, a spus Cornel Dinicu în fața magistraților de la Tribunalul Ploiești.
Cornel Dinicu a continuat prin a spune că avea autorizații pentru toate generatoarele – 10 – care se aflau la pensiunea Ferma Dacilor și chiar a făcut „mai multe” decât i s-a solicitat de către reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), iar „locația era prevăzuta cu senzori de fum, hidranți interiori şi exteriori şi centrală adresabilă cu senzori de fum”.
În ceea ce privește autorizațiile de construire pentru clădirile din complex, la momentul producerii incendiului devastator, Cornel Dinicu a recunoscut că acestea nu existau, iar senzorii de fum nu funcționau „de câteva zile”.
„Dețineam cel puțîn 10 generatoare pe care le foloseam în funcție de consumul curentului, iar pentru aceste generatoare dețineam autorizații cumpărate de la firme specializate, acestea fiind cele care le-au şi pus în funcțiune. Din câte îmi aduc aminte, am făcut mai multe decât mi s-a solicitat de către ISU, respectiv inelul de incendiu, pe care nu mi l-a solicitat nimeni şi care era prevăzut de jur împrejurul clădirii.
Locația era prevăzuta cu senzori de fum, hidranți interiori şi exteriori şi centrală adresabilă cu senzori de fum, iar în noaptea incendiului aceşti senzori de fum nu au funcționat, respectiv nu funcționau de câteva zile în urmă, astfel că l-am rugat pe administratorul curții, dl. Ristin să sune la firma care se ocupa de întreținerea centralei, iar acesta mi-a comunicat că nu au răspuns la telefon.
