Ce este scleroza multiplă
Speranța de viață a pacienților cu scleroză multiplă nu este redusă, însă această boală implică o viață cu multe provocări. Cu toate că scleroza multiplă nu se vindecă, deci nu se poate spune că am scăpat de scleroză multiplă, totuși se tratează.
Scleroza multiplă face parte din categoria bolilor autoimune în care sistemul imun atacă componente sau celule ale organismului.
Este important de menționat că pacienții cu scleroză multiplă au un risc mai mare de dezvoltare și a altor boli autoimune, cum ar fi tiroidita autoimună, afecțiuni inflamatorii la nivelul intestinului și psoriazis.
Deși inițial a fost considerată doar o afecțiune a substanței albe datorită inflamației și demielinizării, studiile arată de fapt că scleroza multiplă este o boala globală a creierului, afectând și substanța cenușie și având și o componentă degenerativă.
Factori de risc
Factorii de risc asociați cu dezvoltarea proceselor din scleroza multiplă sunt:
- fumatul (cu cât consumul e mai mare, cu atât crește și riscul, dar și fumatul pasiv este considerat nociv);
- infecția cu virusul Epstein Barr (virus din familia herpesvirusurilor umane care poate cauza la adulți mononucleoză). Analizele majorității pacienților cu scleroză multiplă arată o infecție anterioară cu acest virus;
- obezitatea;
- deficitul de vitamina D și expunerea redusă la soare (populațiile din nordul Americii și Europei au risc crescut).
De asemenea, au fost identificate mai mult de 200 de variante genetice cu risc crescut de a dezvolta scleroză multiplă. Rudele de gradul I ale pacienților cu scleroză multiplă prezintă un risc ușor mai mare, însă boala nu este una ereditară.
Simptomele acestei afecțiuni
Simptomele sclerozei multiple cele mai des întâlnite în cadrul puseelor sunt:
- tulburări de văz – vedere încețoșată sau câmp vizual gri al unui singur ochi (în cazul nevritei optice);
- deficite motorii (pareze) sau tulburări de sensibilitate (amorțeală, furnicături) într-un braț sau/și picior;
- tulburări de coordonare și de mers.
La aceasta se adaugă simptomele „silențioase”, cum ar fi oboseala, durerea, anxietatea și depresia, tulburările cognitive.
Ce probleme de sănătate poate ascunde respirația urât mirositoare
