Senatorii din opoziție, în special cei din USR, au încercat prin toate mijloacele posibile să boicoteze ședințele, fapt care i-a enervat la culme pe oamenii puterii.
Senatorii PSD-ALDE au găsit totuși soluții pentru a trece în forță amendamentele controversate, prelungind ședințele de Plen până seara târziu sau votând în absența parlamentarilor PNL și USR.
Realitatea.net vă arată ce conțin cele 3 legi în forma lor finală, legi care urmează să meargă spre promulgare la Cotroceni, după ce vor trece testul de constituționalitate la CCR:
Prima lege: Statutul magistraților
Prima lege din pachetul de trei inițiative legislative ale PSD-ALDE a primit luni seara raport pozitiv din partea comisiei Iordache și a fost votată marți.
Cea mai importantă modificare este aceea că președintele poate refuza o singură dată numirea în funcție a procurorilor șefi, iar motivul refuzului trebuie să-l facă public.
O altă schimbare contestată este aceea că statul va fi obligat să se îndrepte împotriva magistraților care au comis erori judiciare pentru recuperarea prejudiciului:
- art 96(8): "Dupa ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu pe cale judiciara impotriva jduecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara. Competenta de judecata, in prima instanta, revine Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile".
O altă modificare extrem de contestată se referă la faptul că judecătorii trebuie să se abțină de la exprimarea defăimătoare a celorlalte puteri ale statului - legislativă sau executivă (vezi pct 12 din lege)
De asemenea, este limitată independența procurorilor, care a fost eliminată din lista de principii directoare ale activității acestora. Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea Mininistrului Justiției, se spune în mod expres în noua lege.
Un alt punct grav constă în capacitatea comisiilor parlamentare de a solicita rapoarte de la serviciile de informații cu privire la magistrați.
A doua lege: Organizarea judiciară
Senatul a adoptat miercuri cu 80 voturi „pentru", 28 de voturi „împotrivă" şi o abţinere, în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus faţă de varianta votată în comisia specială
Singurele modificări semnificative aduse legii privind organizarea judiciară faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor au fost în ceea ce priveşte secţia specială pentru investigarea magistraţilor. Această Secţie specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va fi condusă de un procuror-şef numit de CSM
Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înfiinţatei secţii de investigare a magistraţilor, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători.
Principala critică adusă de specialiști se referă la faptul că noua secție de investigare erodează din puterile DNA, având parțial aceleași atribuți ca și instituția condusă de Codruța Kovesi.
„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în amendamentul adoptat de Senat.
În varianta votată de Camera Deputaţilor, secţia specială avea competenţa de a investiga doar unele infracţiuni săvârşite de magistraţi, nu toate infracţiunile, aşa cum a decis comisia specială.
O altă noutate introdusă de comisie a fost prevederea că secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături magistraţi sunt cercetate şi alte persoane.
Comisia a mai decis ca secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie să fie condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, iar ambii să fie numiţi în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, conflictele de competenţă apărute între secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar urma să fie soluţionate de către procurorul general al României. Raportul anual al structurii este prezentat în fața Consiliului Superior al Magistraturii.
Două modificări extrem de criticate se aduc la art.64: Soluțiie adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de procurorul superior ierarhic și art. 69: Ministrul Justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă exercită controlul asupra procurorilor.
De asemenea, i se permite ministrului Justiției poate să ceară informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise. Ministrul Justiției prezintă Parlamentului concluziile asupra raportului de activ al Parchetului de pe lângă ICCJ.
Alte modificări aduse de noua lege:
- DNA poate infiinta sectii teritoriale doar cu avizul Sectiei de procurori a CSM
- S-a crescut vechime pentru DNA si DIICOT - 8 ani
- In cadrul concursului de intrare in DNA procurorilor li se vor verifica 5 rechizitorii aleatorii din ultimii 5 ani de activitate
- Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. se adauga "netemeinice"
- S-a stabilit un termen maximal pentru redactarea hotararilor judecatoresti. Astfel:
(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
(3) Hotararile judecatoresti trebuie redactate in cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile de cel mult doua ori.
A treia lege: Statutul CSM
Plenul Senatului a adoptat joi, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a legii 317/2004 privind funcţionarea CSM, fără modificări semnificative faţă de forma aprobată de comisia specială, act normativ a cărui dezbatere a început în şedinţa plenului de miercuri. Inspecţia Judiciară a rămas în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.
Printre cele mai importante modificări aduse de comisia specială se află cea conform căreia „Plenul CSM, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări în vederea apărării independenţei”.
Parlamentarii comisiei speciale pentru legile justiţiei nu au adus modificări capitolului referitor la Inspecţia Judiciară, proiectul rămânând în linii generale în forma adoptată de Camera Deputaţilor. Astfel, Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.
Dovada care aruncă în aer LEGILE JUSTIȚIEI. Iată documentul! FOTO+VIDEO
14 articole ale Constituţiei ar fi fost încălcate de aleşii puterii în modificarea primei legi a justiţiei. Este vorba de cele referitoare la statutul magistraţilor! Asta au descoperit 89 de judecători de la Instanţa Supremă, care au desfiinţat multe dintre prevederile noi şi au sesizat Curtea Constitutională. Realitatea TV are documentul (vezi galeria foto!)