Boala ficatului gras aparent este strâns legată de obezitate, colesterol ridicat și hipertensiune arterială însă, cu toate acestea, gravitatea bolii este subestimată, mai ales pentru că ficatul este un „organ tăcut”, nu produce simptome dureroase sau vizibile decât după ce avansează considerabil și uneori nici atunci.
În felul acesta se explică de ce majoritatea cazurilor de steatoză sunt diagnosticate abia în momentul în care mai mult de 10% din greutatea ficatului este formată din țesut adipos (grăsime).
În acest stadiu apar și alte afecțiuni aferente precum diabet, hipertensiune, obezitate, colesterol și trigliceride crescute. Dacă nici în acest moment nu se intervine corespunzător, de aici mai este doar un singur pas către ciroză și cancer al ficatului (hepatocarcinom).