Ce efecte ar putea avea prăbuşirea rublei asupra României. Ce spun analiştii

"Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american - nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violentă într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic", apreciază Nichişoiu, care ocupă poziţia de global macro strategist la Tradeville.

Moneda rusă s-a depreciat cu 50% faţă de nivelul de la sfârşitul lunii iunie, iar preţul petrolului Brent a coborât sub 60 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din 2009 până în prezent, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunţat că nu va reduce producţia, în pofida cererii slabe.

În acest context, în noaptea de luni spre marţi, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%. În aceste condiţii, indicele bursier RTS a coborât la cel mai scăzut nivel din martie 2009.

"Pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat", a arătat Nichişoiu.

Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în raport cu dolarul american.

"Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular. Determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice este probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente", a continuat analistul Tradeville.

El notează, în schimb, că rubla este lovită de factori externi puternici, în primul rând cotaţiile petrolului, cu care moneda este corelată direct şi puternic, şi care au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni.

"În SUA, Rezervă Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american - o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă", a conchis Nichişoiu.

Dolarul s-a apreciat şi miercuri în raport cu moneda unică europeană, cu 0,3%, iar cursul a coborât la 1,25 dolari/euro.

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut 10 miliarde de dolari luni şi marţi, în urma declinului rublei şi a scăderii acţiunilor la bursă, iar de la începutul anului aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg.

În luna martie, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au decis să limiteze accesul companiilor din Rusia la finanţare, după anexarea Peninsulei Crimeea.