„Este, practic, etapa finală a procesului de modernizare şi de aliniere la standardele europene a documentelor de identitate româneşti atât în ceea ce priveşte dimensiunea acestora, cât şi privitor la datele personale. Noua carte de identitate electronică, pe care cetăţenii români o vor putea solicita începând cu luna august, va avea dimensiuni reduse faţă de actualul document şi va conţine elemente de securitate care vor asigura posesorilor garanţia că identitatea nu le poate fi furată, iar instituţiilor publice sau private - certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe acest document”, scrie Lucian Bode, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ministrului, prin actul normativ aprobat este prevăzută şi simplificarea modalităţii de obţinere a acestor documente, astfel că, dacă autoritatea publică deţine deja anumite informaţii necesare soluţionării cererii cetăţeanului, acesta nu mai trebuie să prezinte documente doveditoare.
Când legislaţia privitoare la noile documente de identitate era în dezbatere publică, o parte a societăţii civile a protestat faţă de introducerea cardului de identitate cu cip, fapt care a dus la unele modificări ale proiectului. Astfel, va exista varianta ca noile cărţi de identitate să nu aibă cip. În plus, cei care acceptă cărţile electronice pot solicita neînscrierea amprentelor papilare pe unitatea de memorie.
De precizat că optarea pentru un card de identitate fără cip vine şi cu un mare dezavantaj. Mai exact, cei care vor refuza o carte electronică de identitate şi vor alege o carte de identitate simplă, fără cip, nu vor mai putea călători în străinătate în baza acestui document, scrie adevarul.ro. De asemenea, nici cei care nu acceptă introducerea amprentelor pe cip nu vor putea merge în străinătate pe baza acestui document. Cartea de identitate electronică are formatul unui card bancar obişnuit şi conţine informaţii şi inscripţii pe ambele părţi.
Concret, pe faţă conţine denumirea statului emitent, tipul documentului, numele de familie, prenumele, genul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin), cetăţenia, data naşterii, codul numeric personal (C.N.P.), numărul documentului, data expirării valabilităţii, semnătura olografă şi imaginea facială a titularului. Pe verso, cărţile electronice de identitate vor avea inscripţionate domiciliul titularului, data emiterii şi autoritatea emitentă şi o zonă de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ).
Noul proiect de HG şi anexele publicate miercuri de Guvern nu oferă detalii despre datele care vor fi stocate pe cip, însă într-un proiect lansat în consultare publică anul trecut de MAI se menţiona că cipul va conţine datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului (numele şi prenumele, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, CNP-ul, adresa de domiciliu a titularului), datele biometrice, constând în imaginea facială a titularului şi impresiunile papilare (amprente) de la două degete, atunci când titularul acceptă acest lucru, şi certificatele pentru semnătura electronică.
Aceste ultime date înscrise în memorie vor permite titularului să-şi poată certifica identitatea atunci când introduce cardul într-un cititor special. Cartea de identitate electronică va putea fi emisă persoanelor cu vârsta minimă de 12 ani, dar, opţional, numai la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, se va putea elibera un astfel de document, indiferent de vârsta copilului. Valoarea taxei pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate nu a fost încă făcută publică.
Experţii MAI a transmis că documentul electronic conţine toate elementele de securitate obligatorii prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea securităţii cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie.
