Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog este acuzat de DNA pentru abuz în serviciu și fals intelectual în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018.
La începutul săptămânii, Biroul Permanent al Senatului a fixat termen pe 16 septembrie pentru senatorii juriști să emită un punct de vedere în acest caz. Potrivit legii, Senatul nu poate cere urmărirea penală în lipsa acestui raport al senatorilor juriști.
Este obligatorie audierea senatorului social-democrat de către Comisia Juridică, pentru ca acesta să poată să se apere. Astfel că senatorul Florian Bodog poate aduce și un avocat la audieri, iar avocatul are dreptul să consulte documentele trimise de procurori, în baza cărora procuratura cere urmărirea penală.
Hotărârea finală prin care plenul Senatului cere sau nu cere urmărirea penală a unui senator se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătății acum două luni.
„Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, potrivit DNA.
DNA cere ridicarea imunității lui Florian Bodog. Reacția fostului ministru
În sesiunea parlamentară precedentă, Călin Popescu Tăriceanu a scăpat de urmărirea penală. Fostul președinte al Senatului și fost partener de coaliție al PSD, Tăriceanu a fost salvat atunci de colegii senatori din fosta coaliție de guvernare PSD-ALDE, după șapte luni de tergiversări.
Astfel, Senatul a respins pe 4 iunie 2019, cu 71 de voturi împotrivă, cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale pentru luare de mită POtrivit procurorilor, Tăriceanu ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală. Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.
Tăriceanu nu poate fi urmărit penal fără acordul Senatului, pentru că este vorba despre fapte săvârșite în perioada mandatului de premier, adică între anii 2005 și 2008.