Miercuri, CCR ar urma să se pronunțe în ceea ce privește cererea de neconstituționalitate a completurilor de trei judecători. Aceasta ar fi ultima șansă a lui Liviu Dragnea să scape de dosarul Bombonica, în care este condamnat la 3 ani și șase luni, în primă instanță.
Curtea Constituțională s-a pronunțat marți în cazul celor 17 sesizări de neconstituționalitate care vizează OUG 14/2017, ordonanță care a abrogat controversată OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, prin care erau dezincriminate total sau parțial mai multe infracțiuni.
Controversata OUG 13, îngropată definitiv
O posibila decizie a Curtii Constitutionale (CCR) privind declararea ca neconstitutionala a procedurii de constituire a completurilor de judecata de 3 judecatori de la Inalta Curte ar duce la blocarea activitatii instantei supreme.
Consecintele directe ale unei astfel de decizii asupra proceselor:
- Incalcarea dreptului la un proces echitabil - sub aspectul depasirii termenului rezonabil de solutionare a cauzelor in toate domeniile: civil, penal sau contencios administrativ;
- Incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice - daca s-ar ajunge la utilizarea unor cai extraordonare de atac de retractare, astfel cum s-a intamplat in cazul completurilor de 5 judecatori.
Aceasta este concluzia unei analize realizate de sefa Inaltei Curti, Cristina Tarcea, la solicitarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, scrie ziare.com.
Pe 27 martie, decizia în privința OUG 14 a fost amânată pentru data de 9 aprilie.
Judecatorii CCR au avut nu mai putin de 17 sesizari privind neconstitutionalitatea OUG 14, cea care ar anula controversata Ordonanta 13, care diminueaza pedepsele pentru mai multe fapte penale, fapte de coruputie, dar si dezincrimineaza, cel putin partial, unele dintre ele.
Multe dosare ale DNA, conform pocurorilor, puteau fi clasate din cauza acestor modificari.
Potrivit Realitatea TV, au fost voci din zona justitiei care sustin ca in Ordonanta 14 au fost introduse, poate chiar voit, elemente de neconstitutionalitate care sa aiba drept rezultat ca acest act normativ sa pice testul de constitutionalitate. Specialistii in justitie sustin ca acest lucru ar duce la intrarea in vigoare a Ordonantei 13.
Dacă CCR declară neconstituțională OUG 14, atunci Ordonanţa de modificare a codurilor penale din ianuarie 2017 intră în vigoare şi devine „legea mai favorabilă". În acest caz, OUG 13 se va aplica tuturor cauzelor penale.
Unii juriști au susținut că ar exista mai multe motive pentru care OUG 14 ar putea fi declarată neconstituțională. Inclusiv unul legat de tehnica legislativă (abrogarea ar fi trebuit să intre în vigoare la aceeași dată cu textul abrogat și nu înainte).
Încă din primele zile de după adoptarea OUG 14, au fost lansate numeroase semnale că Executivul PSD-ALDE ar fi conceput textul ordonanței de așa manieră încât să pice un eventual test de neconstituționalitate. Concret, OUG 14 a avut două articole: prin unul se abroga OUG 13, prin al doilea se aduceau modificări Codului de procedură penală.
Una din modificări conținea o prevedere evident contrară unei decizii a Curții Constituționale din 2014, motiv pentru care judecătorul Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, atrăgea atenția că OUG 14 este, din start, parțial neconstituțională.
CCR a refuzat, în februarie 2017, să analizeze OUG 13 și pe fond, ca urmare a sesizării depuse de Avocatul Poporului. Atunci, Curtea a respins sesizarea lui Victor Ciorbea pe OUG 13 pe motiv că, între timp, ordonanța fusese abrogată. Nicio analiză pe fondul ordonanței nu a fost făcută, deși reprezentanții Parchetului General și Avocatului Poporului au cerut expres acest lucru.
