În 23 aprilie, viceliderul grupului PNL din Senat, Tudor Barbu, a anunțat că liberalii depun la Curte o contestație cu privire la hotărârea adoptată în cazul Șova.
"Sunt foarte multe temeiuri legale, lucruri legate de jurisprudența CCR, sunt foarte multe pagini de argumente pe care liberalii le-au pus la dispoziția judecătorilor Curții pentru a susține un demers firesc, de altfel, acela de contestare a unei hotărâri care sfidează legile și în primul rând Constituția", declara atunci Tudor Barbu.
Mai mult, Tudor Barbu afirma că este un "caz unic în istoria post-decembristă", fiindcă, în cazul Șova, Regulamentul Senatului a fost utilizat de Putere ca un "subterfugiu" pentru a evita prevederile constituționale.
Liberalul a arătat că articolele 1, 72 și respectiv 76 din Constituție stabilesc cadrul legal referitor la încuviințarea cererilor de reținere și arestare preventivă cu privire la parlamentari.
"Articolul 1 din Constituție spune că această cărticică este sfântă. Nu poți face lege într-o țară care se respectă fără să ții cont de Constituția acelei țări. Articolul 72 din Constituție, la paragraful doi, spune că senatorii și deputații pot fi reținuți, percheziționați și arestați doar cu încuviințarea Camerei din care fac parte. Al treilea lucru pe care îl invocăm din Constituția României este articolul 76, paragraf 2, unde se spune că legile și hotărârile date prin vot de Senat și de Camera Deputaților se fac cu majoritatea parlamentarilor prezenți — senatori sau deputați", a explicat acesta.
Un alt argument adus în discuție de liberali în contestarea adresată CCR vizează, potrivit lui Barbu, faptul că Senatul nu constată, ci hotărăște.
"Hotărârea, atenție, spune că noi constatăm. Senatul României nu constată niciodată. Senatul României hotărăște. Hotărârea (privind cazul Șova — n.r.) spune că noi, senatorii, constatăm că s-au întrunit sau nu s-au întrunit niște criterii. Nu. Senatul nu constată decât în momentul în care este vorba despre încetarea mandatului unui senator. În rest, senatorii hotărăsc. Or, această hotărâre spune că noi constatăm, ceea ce este un motiv nu doar de contestare la CCR, ci un motiv de îngrijorare în ce privește respectul domnului Tăriceanu și al celor din PSD care îl susțin față de Constituție și electorat", mai declara Barbu.
Tot în 23 aprilie, președintele CCR, Augustin Zegrean, declara că, în cazul în care va fi declarată neconstituțională hotărârea Senatului în cazul Șova, se va relua votul și se adoptă o altă hotărâre.
"Dacă am zice că e neconstituțional, cred că ar trebui să adopte altă hotărâre. (...) Dacă hotărârea aia nu-i bună, dacă ar fi declarată că nu e bună, ar trebui să dea alta, nu?", afirma șeful CCR.
Întrebat dacă într-o astfel de situație se va reinterpreta votul din 25 martie, Zegrean preciza că trebuie să se rejudece cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive în cazul Șova.
"Nu, să rejudece cererea aceea, mă gândesc așa. (...) Altfel cum? Până acum, hotărârile Parlamentului care au fost declarate neconstituționale au fost refăcute, s-au luat alte hotărâri. Se reia totul de la capăt. Voi ați vrea să vă spun acum așa: dacă vine la noi dosarul acela și admitem, îl arestează pe Șova. Nu pot să vă spun așa ceva, pentru că nici nu-i adevărat. Deci se reia votul, se face altă hotărâre", a explicat șeful CCR.
Hotărârea Senatului constată că, prin votul din data de 25 martie, nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.
În 8 aprilie, CCR a constatat, la sesizarea șefului CSM, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului cu privire la senatorul Dan Șova.
Atunci, Curtea a decis că Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată pe 25 martie, prin care să ateste rezultatul votului, hotărâre care trebuie publicată în Monitorul Oficial.
