Analizând 45 de peşti de apă dulce dintr-un lac aflat într-o zonă urbană şi industrială din estul canadian, cercetătorii de la Universitatea din Toronto şi de la Ministerul Mediului al provinciei Ontario au constatat că aceştia conţineau în medie 138 de microplastice per exemplar, de 17 ori mai mult decât estimările studiilor anterioare.
Ei au stabilit, de asemenea, că fiecare file de peşte conţinea în medie 56 de particule de microplastice, se arată în studiul publicat în revista Environmental Health Perspectives.
"Am fost surprinsă, puţin descurajată chiar", a mărturisit cercetătoarea principală Madeleine Milne, care dorea "să pună în evidenţă faptul că microplasticele pot pătrunde în fileuri", partea din peşte pe care o consumăm cel mai mult.
Aceşti poluanţi, dintre care unii au fost descoperiţi până în Antarctica, sunt rezultatul degradării fizice şi chimice a unor obiecte a căror descompunere durează sute de ani.
Micii româneşti şi salamul de Sibiu, blocați la export în Marea Britanie şi SUA
De cele mai multe ori invizibile cu ochiul liber, aceste particule sunt formate din polimeri şi alţi compuşi toxici având dimensiuni cuprinse între 5 mm şi o miime de milimetru.
Impactul lor, în special asupra sănătăţii oamenilor care le consumă, a fost studiat doar de la începutul anilor 2000, însă este încă puţin cunoscut şi necesită cercetări suplimentare, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
"Am observat, de asemenea, multe particule de cauciuc care provin probabil din uzura anvelopelor de-a lungul timpului", a adăugat Madeleine Milne.
"Este important ca oamenii să fie conştienţi de gradul de contaminare a diferitelor alimente pe care le consumă", a completat cercetătoarea, subliniind necesitatea unei analize geografice la scară largă, în special în apropierea surselor de microplastice.
Mai multe studii au arătat că aceste particule pot avea diverse efecte nocive asupra peştilor, în special efecte negative asupra creşterii, dar şi asupra ratelor de reproducere şi supravieţuire.
