În anul 2003, DNA avea în lucru 146 de rechizitorii și trimitea în judecată 548 de inculpați. Cu toate astea, adevărata ascensiune a instituției a început în 2013, atunci când Traian Băsescu a numit-o pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef. De atunci, DNA a început o vânătoare de politicieni în România.
În cei 20 de ani de activitate, DNA a încheiat multe cariere politice. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lui Radu Mazăre. Fostul primar al Constanței a fost condamnat la 9 ani și 10 luni de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale în 2019, iar în 2022 a mai primit 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Polaris. Ambele dosare au fost trimise în judecată de DNA.
Elena Udrea este, de asemenea, unul dintre numele mari condamnate definitiv de DNA. În 2022, fostul ministru a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare în dosarul Gala Bute. În paralel, Udrea mai era implicată și în dosarul Microsoft, clasat în ce o privește, dar și în dosarul Hidroelectrica. Aici, dosarul încă este în instanță.
Și Liviu Dragnea a purtat, la rândul lui, un adevărat război cu DNA. Dragnea a încercând să vină cu mai multe modificări legislative pentru justiție. Încercările au luat sfârșit când fostul lider social-democrat a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Și acest dosar a fost instrumentat de procurorii anti-corupție.
Laura Codruța Kovesi a transformat complet imaginea DNA. Ani la rând, ea s-a bucurat de susținere din partea opiniei publice. Totul s-a schimbat, însă, când Liviu Dragnea și Sebastian Ghiță au început să vorbească despre legăturile lor cu DNA. Înainte să devină procuror-șef, Kovesi lua parte la petreceri și întâlniri cu Liviu Dragnea, Gabriel Oprea și George Maior, fostul șef SRI. Din relatările lui Sebastian Ghiță reiese acesta că se cunoștea bine cu Kovesi și făceau parte din aceleași anturaje.
În același timp, DNA a înregistrat eșecuri mari în mai multe dosare importante. De exemplu, ancheta în dosarul Microsoft a început în 2014 după ce procurorii au acuzat că mai mulți oficiali din țară ar fi primit mită pentru a facilita încheierea contractelor între compania gigant și statul român. Faptele, care ar fi fost săvârșite în anul 2004, s-au prescris, iar dosarul a fost clasat. Mai mulți foști miniștri au scăpat, astfel, de acuzații.
