CATALIN BOTEZATU: "Am fost citat ca şi martor, pentru că am dat o declaraţie de bunăvoie şi nesilit de nimeni în momentul în care a început această anchetă pentru că unul dintre cei implicaţi în acest proces a lucrat pentru mine, înainte de acest eveniment (Petre Condrat - n.r.). M-am simţit dator să nu mă dezic de el pentru că până una alta există prezumţia de nevinovăţie, şi chiar dacă nu ar exista în cazul celorlalţi, în el chiar cred şi ştiu exact cum s-au derulat lucrurile", a spus BOTEZATU, înainte de termenul de judecată de marţi.
Creatorul de modă nu a putut fi audiat în acest dosar întrucât în sala de judecată nu a fost prezent avocatul unuia dintre inculpaţi, respectiv Cătălin Dancu, şi nici nu a avut un înlocuitor. În urma acestui fapt, instanţa a dispus să acorde un nou termen în data de 14 februarie, pentru a-i audia pe martorii implicaţi în proces.
"Oricum, declaraţia mea ca şi martor, în acest proces, este mai puţin importantă, pentru că e foarte scurtă, la obiect", le-a declarat jurnaliştilor CATALIN BOTEZATU, după finalizarea termenului de judecată.
CATALIN BOTEZATU a mai precizat că nu i s-a propus niciodată să cumpere tablourile din Olanda.
Judecarea dosarului furtului de tablouri a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocaţii celor acuzaţi de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie 2013, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.
Radu Dogaru şi Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri, instanţa Judecătoriei Sectorului 3 admiţând, în 24 octombrie 2013, cererea lor de a fi judecaţi în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Cei doi au fost condamnaţi, în 26 noiembrie 2013, la câte şase ani şi opt luni de închisoare cu executare.
Radu Dogaru şi Adrian Procop sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.
De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.
Ulterior aceasta şi-a schimbat declaraţia, arătând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.
Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
