Cafeaua e una dintre cele mai populare băuturi din lume, însă balanța a alternat întotdeauna între beneficii și dezavantaje. Această oscilație se reflectă și în rezultatele unui studiu restrâns, publicat marți în New England Journal of Medicine.
Cercetarea arată că nu există un singur efect al consumului de cafea și că "realitatea este mai complicată", a declarat pentru CNN coordonatorul studiului, dr. Gregory Marcus, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea din California.
Pentru a vedea care sunt efectele imediate ale cafelei, cercetătorii au recrutat 100 de voluntari sănătoși cu vârsta medie de 30 de ani din zona San Francisco. I-au echipat cu dispozitive Fitbit pentru a le urmări activitatea fizică, monitorizându-le îndeaproape și nivelul glicemiei și ritmul cardiac.
Fiecare participant a fost desemnat aleatoriu să bea oricâtă cafea dorea timp de două zile, apoi să se abțină două zile, repetând acest ciclu într-un interval de două săptămâni.
Mai multă energie și mai multe probleme
În zilele în care au băut cafea, participanții au făcut, în medie, cu 1.058 de pași mai mult decât în cele în nu au consumat cafeină. Însă în zilele cu cafea au dormit și mai puțin, în medie cu 36 de minute.
Când bem cafea, e normal să ne crească motivația de a face mișcare sau să ne îmbunătățim performanța fizică, însă oamenii nu ar trebui să extrapoleze, consumând mai multe băuturi energizante sau o doză mai mare de cafeină pentru a-și îmbunătăți antrenamentele, întrucât dozele mari pot produce tulburări, arată Marcus.
Studiul a arătat că un consum zilnic mai mare de o cafea a crescut cu 50% incidența contracțiilor ventriculare premature (PVC), comparativ cu zilele fără cafea. Aceste bătăi neregulate se produc în camerele inferioare ale inimii.
Cafeina conține compuși precum aminofilina, folosită în tratarea astmului, și care în doze mari poate provoca aritmii. În plus, explică Marcus, "cafeina tinde să crească activitatea în sistemul nervos simpatic sau partea sistemului nervos care răspunde la adrenalină, ceea ce poate provoca PVC-uri".
Există dovezi că la unele persoane mai multe episoade de PVC pot duce la slăbirea inimii sau la insuficiență cardiacă, arată Marcus. "Așadar, dacă cineva e îngrijorat în mod special de riscul insuficienței cardiace - de pildă, existența unui istoric familial sau alte indicații pe baza cărora medicul le spune că au un risc - ar trebui să stea departe de cafea", a spus el.
Oamenii reacționează diferit la cafea
Faptul că cei care beau cafea dorm mai puțin nu este surprinzător, însă un posibil aspect genetic ar putea fi: cercetătorii au prelevat probe ADN de la participanții la studiu, iar cei care și-au redus mai mult intervalul de somn când au băut cafea au unele variante genetice asociate cu metabolizarea mai lentă a cafelei.
În schimb, cei cu variante genetice asociate metabolizării mai rapide a cafelei au mai multe contracții ventriculare premature.
Acest lucru sugerează că o abordare individualizată ar putea fi cel mai potrivit mod de a determina efectele cafelei asupra sănătății, arată studiul.
Dr. Gregory Marcus subliniază că rezultatele trebuie analizate prin prisma obiectivelor personale de sănătate ale fiecăruia și că nu există efecte dăunătoare iminente ale consumului de cafea.
Întrucât nu există teste clinice disponibile pe piață care să arate cine metabolizează rapid sau lent cafeina, fiecare persoană trebuie să-și urmărească reacția la consumul de cafea, recomandă cardiologul. "Dacă te simți neliniștit și tremuri după o ceașcă de cafea, atunci ești un metabolizator lent. Dar dacă ai o toleranță mai mare, atunci matabolizezi cafeaua mai repede", a explicat acesta.
