„În fiecare an, aproximativ 150.000 de români mor din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând circa 60 la sută din totalul deceselor înregistrate, iar estimările indică date la fel de alarmante pe viitor, în special prin contribuţia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiunea arterială, colesterolul, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul", a declarat Dan Gaiţă, doctor cardiolog. Iată care sunt principalele cauze ale bolilor de inimă.
Fumatul
Cristian Udroiu, doctor cardiolog, atrage atenția asupra faptului că fumătorii, mai ales cei care sunt și supraponderali sau chiar obezi și care nu fac mișcare, au un risc mult mai mare să facă infarct. „Rar găsești un pacient cu infarct care să nu fumeze”, a declarat cardiologul.
De asemenea, medicul cardiolog mai subliniază că de cele mai multe ori oamenii reușesc să se lase de fumat, de abia după ce au suferit primul infarct.
„Un om tânăr, faci infarct la 30 – 40 de ani, ești legat de niște tuburi, conectat la aparate, impactul psihologic este mare și mare majoritate se lasă de țigări”, spune doctorul.
Sedentarismul
Sedentarismul reprezintă un alt factor important care poate cauza apariția bolilor de inimă în rândul tinerilor. Unul dintre factorii care favorizează apariția sedentarismului este faptul că renunțăm la mersul pe jos în favoarea mașinii personale sau a mijloacelor de transport în comun.
În lipsa activitații fizice, organismul consumă mai puțină energie, iar ceea ce rămâne va circula în exces în sânge, ceea ce determină creșterea colesterolului și a glicemiei sau se va depune, fie în țesuturi cauzând obezitate, fie pe peretele vaselor de sânge, distrugându-le.
Alimentația
Numeroase studii au semnalat că zahărul şi alimentele procesate cu un conținut ridicat de grăsimi saturate pot declanşa numeroase boli cardiovasculare. Numărul deceselor provocate de acestea este comparabil, dacă nu chiar mai mare, cu numărul deceselor provocate de fumat.
În anul 2016, cercetătorii care studiază rata mortalităţii asociată unei alimentaţii nesănătoase au concluzionat că numărul deceselor provocate de alimentaţia nesănătoasă este mai mare decât numărul deceselor cauzate de alcool, droguri, contacte sexuale neprotejate și tutun la un loc.
